ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1856/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Galați, prin sentința penală nr. 2/F din 11 ianuarie 2010, în baza disp. art. 406 C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 94/F din 19 iunie 2008 a aceleiași instanțe, cerere formulată de petenta SC P.F. SRL Galați, prin administrator U.P. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că la 5 iunie 2007, petenta, prin administrator, a formulat plângere penală în care a susținut că M.D., C.R.S., P.Ș., cadre de poliție, precum și D.V., procuror, ar fi săvârșit infracțiunile de fals, complicitate la infracțiunea de fals, abuz în serviciu, favorizarea infractorului și spălare de bani.

La 21 noiembrie 2007, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Galați, prin rezoluția nr. 137/P/2007, în temeiul disp. art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a dispus neînceperea urmăririi penale față de cadrele de poliție sub aspectul infracțiunii prev. de art. 257 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000, precum și disjungerea în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați în ce o privește pe D.V. pentru infracțiunea prev. de art. 246 C. pen. Procurorul șef al unității de parchet, prin rezoluția nr. 33/P/II-2/2008 din 6 februarie 2008 a respins plângerea petentei prin administrator, formulată împotriva rezoluției prin care se dispusese neînceperea urmăririi penale.

Dosarul nr. 237/44/2008 al Curții de Apel Galați a avut ca obiect plângerea adresată conform disp. art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., instanță competentă, prin sentința penală nr. 94 din 19 iunie 2008, respingând-o ca nefondată. Ulterior, petenta, prin administrator, a solicitat revizuirea sentinței, cazurile invocate fiind cele prev. de art. 394 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. pen. Verificând cererea de revizuire, instanța competentă a constatat că este inadmisibilă, calea extraordinară de atac neputând fi îndreptată împotriva unei hotărâri prin care s-a rezolvat fondul cauzei, în sensul condamnării, achitării sau încetării procesului penal. Împotriva sentinței, petenta, prin administrator, a formulat recurs, motivat pe necitarea sa pentru termenul de judecată din 11 ianuarie 2010, pe faptul că la 7 decembrie 2009 nu cunoștea termenul de judecată și procurorul de ședință era incompatibil.

Pentru probarea temeiniciei motivelor considerate a fi cazuri de casare a sentinței, petenta, prin administrator, a depus în dosar, în copii, decizia nr. 334 din 29 ianuarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, decizia nr. 1656 din 5 mai 2009 a aceleiași instanței, decizia nr. 152 din 24 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, precum și concluzii scrise, în cadrul acestora solicitând admiterea căii de atac, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare. Recursul nu este fondat. Verificând legalitatea sentinței, se constată că instanța a aplicat corect dispozițiile procedural penal proprii instituției revizuirii. Astfel, conform disp.

art. 393 alin. (1) C. proc. pen., sunt supuse revizuirii hotărârile judecătorești definitive. Practica judiciară a statuat că pot fi atacate pe calea revizuirii numai hotărârile judecătorești definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal. Ca atare, în raport cu prevederile indicate, este inadmisibilă cererea de revizuire a hotărârii prin care s-a respins o plângere penală formulată în temeiul disp. art. 278 1 C. proc. pen., în acest sens pronunțându-se instanța supremă prin decizia Secțiilor Unite, nr. 17 din 19 martie 2007, dezlegarea dată problemei de drept în recursul în interesul legii fiind obligatorie pentru instanțe, astfel cum prevede art. 414 alin. (3) din același cod.

Pentru considerentele expuse, sentința fiind legală, recursul declarat de petentă, prin administrator, va fi respins ca nefondat. Potrivit disp. art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., recurenta petentă, prin administrator, va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta SC P.F. SRL Galați, prin administrator U.P. împotriva sentinței penale nr. 2/F din 11 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală. Obligă recurenta petentă la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pronunțată, în ședință publică, azi 11 mai 2010.