ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 950/2010

Deliberând, asupra recursului de față, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalul Argeș la 4 aprilie 2006, reclamantul T.E. a formulat o plângere

împotriva dispoziției nr. 634/2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești,

pentru anularea dispoziției și obligarea pârâtului la restituirea în natură a

suprafețelor de teren neafectată de construcții din imobilul notificat situat

în în Pitești.

Tribunalul Argeș prin sentința

civilă nr. 315 din 16 noiembrie 2007 a admis în parte acțiunea, a modificat în

parte dispoziția atacată în sensul că a dispus restituirea în natură a

suprafeței de teren de 204 mp situată în Pitești, (26 m lungime și 4 m lățime

conform schiței întocmită de expertul M.L.), iar pentru diferența de teren,

despăgubiri la nivelul sumei de 105 mp.

În motivarea sentinței Tribunalul a

reținut că 1000 mp teren deținut în proprietate de reclamant a trecut în

proprietatea statului – și în prezent terenul este ocupat de construcții

autorizate, cu excepția unei suprafețe de 104 mp care este liberă, pe această

suprafață existând câteva barăci din PVC ușor demontabile.

În temeiul art. 26 din Legea nr.

10/2001 s-a dispus restituirea în natură a terenului rămas liber.

Tribunalul a dispus acordarea de

despăgubiri în cuantum de 105 Euro/mp pentru terenul ocupat considerând că

Titlul VII din Legea nr. 247/2005 contravine Constituției, practicii și

legislației CEDO întrucât nu se poate limita dreptul instituției de a aplica

direct normele Convenției europene și de a judeca cauza până la capăt în sensul

de a stabili și cuantumul despăgubirilor cuvenite.

Împotriva sentinței Tribunalului

pârâtul a declarat apel criticând soluția pentru nelegalitate față de

împrejurarea că și terenul de 104 mp este domeniu public având aceeași destinație

și utilitate ca și restul terenului, aceea de piață publică.

Curtea de Apel Pitești prin decizia

civilă nr. 80 A din 21 martie 2008 a respins apelul ca nefondat față de

împrejurarea, dovedită cu raportul de expertiză, că bunul este liber de

construcțiile care afectează piața Găvana și că principiul consacrat de art. 1

și art. 4 din Legea nr. 10/2001 este restituirea bunurilor în natură. S-a

reținut că printre suprafețele de teren care nu pot fi restituite nu se

situează și terenul în discuție.

Împotriva deciziei Curții de Apel

Pitești a declarat recurs pârâtul.

În drept au fost invocate motivele

prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

În fapt s-a arătat că soluția dată

notificării reclamantului prin dispoziția nr. 634/2006 este corectă față de situația

imobilului.

Astfel prin Decretul nr. 53/1978

(poz. 26) a fost expropriat imobilul ce a aparținut reclamantului, teren 270 mp

fără construcții iar prin Decretul nr. 72/1986 (poziție 19) teren de 730 mp și

110,77 mp construcție tot proprietatea reclamantului.

S-a criticat soluția de restituire

în natură a suprafeței de 104 mp întrucât tot terenul expropriat este afectat

de lucrări de investiții aprobate, și anume blocul M 56 cu zona de siguranță a

acestuia (alei pietonale, carosabile și Piața agroalimentară Găvana).

S-a mai criticat împrejurarea că

decizia Curții de Apel nu conține propria motivare ci preia motivarea instanței

de fond.

Recursul este întemeiat și se va

admite pentru considerentele ce urmează:

Argumentele instanței de apel în

menținerea sentinței de fond pentru care s-a dispus restituirea în natură a

suprafeței de 104 mp se bazează pe expertiză, și anume concluzia expertului

care după descrierea locului (teren de 104 mp aflat între Piața Agroalimentară

și Blocul M 5) conchide că acest teren fiind liber se poate restitui în natură.

Alegerea modalității de reparație

din gama oferită de Legea nr. 10/2001 aparține instanței de judecată care,

urmare analizei probelor administrate, dă o decizie bazată pe argumentarea

logică a celor deduse din faptele dovedite în cauză și în conformitate cu

dispozițiile legale incidente.

Or, instanța prin decizia din apel

nu arată argumentele pentru care a apreciat că se poate restitui în natură

terenul în discuție în suprafață de 104 mp soluție propusă într-adevăr de

expert, care însă nici acesta nu-și argumentează propunerea.

Sub acest aspect sunt întrunite

condițiile motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. soluția

instanței fiind nemotivată.

Și criticile referitoare la greșita

interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 în sensul obligării

la restituirea în natură a suprafeței de 104 mp sunt întemeiate.

Instanța constatând că se impune

restituirea în natură a suprafeței de 204 mp a făcut o greșită interpretare a

dispozițiilor art. 1, art. 9 și art. 26 din Legea nr. 10/2001 și prin aceasta a

pronunțat o soluție netemeinică.

Expertiza efectuată în cauză a

identificat terenul expropriat de la reclamant, 1000 mp, ca fiind afectat de

construcția blocului M5a, construcția Micro Pieței acoperite, alei, zonă

funcțională a pieței și construcția Pieței Găvana.

În toată această arie înscrisă în

schița de la fila 156 din dosarul de fond între punctele A – B – C – D,

expertul a identificat o suprafață de 104 mp. Suprafața este marcată cu verde

și este situată între blocul M5a și Piața acoperită pe o fâșie dreptunghiulare

cu latura lungă (26 m) de-a lungul pieței și cu latura mică (4 m) între cele două construcții piață și bloc. Pe această suprafață de teren, lipită de piața

acoperită, se află barăci PVC, cu activități comerciale.

Ca urmare nici destinația, nici

dimensiunea și nici amplasarea fâșiei de 26 m/4 m nu conduc la concluzia că terenul

de 104 mp poate fi retrocedat în natură.

Terenul în realitate nu este liber

conform constatărilor expertului din raportul de expertiză (filele 154 și 156 din

dosarul de fond), pe teren se află barăci din PVC, cu activități comerciale.

Împrejurarea că aceste construcții

sunt demontabile nu înseamnă că sunt și neautorizate cum le prezintă expertul

fără să indice pe ce se bazează în această concluzie.

Însă chiar și în situația în care

s-ar prezenta dovezi în sensul că aceste construcții nu ar fi fost autorizate, această

împrejurare nu face din terenul în discuție un teren liber, care să poată fi

restituit în natură în înțelesul Legii nr. 10/2001.

Este fără îndoială că o fâșie de

teren cu o lățime de 4 m situată între un bloc cu aleea acestuia și piață nu

poate fi încadrată decât în ansamblul perimetrului construit ca suprafață

destinată să servească funcționării corespunzătoare construcțiilor aflate în

acel loc, bloc de locuințe și piața agroalimentară.

Ca urmare, în cauză instanțele au

făcut o greșită interpretară și aplicare a legii la cazul dedus judecății,

considerând-o în mod neîntemeiat că se impune modificarea dispoziției nr.

634/2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești prin care s-a propus acordarea

de despăgubiri bănești în condițiile prevederilor speciale pentru 1000 mp teren

și construcțiile demolate în suprafață de 110,77 mp, decizia făcând o corectă

aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (2) și (3), art. 11 alin. (4), art. 21

alin. (4) art. 26 alin. (1) și art. 32 din Legea nr. 10/2001, și art. 16 din

Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Pe cale de consecință constatându-se

întemeiate motivele de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. (1) și (3) C.

proc. civ. se va admite recursul și se va modifica în tot decizia nr. 80 A/2008

a Curții de Apel Pitești. Se va admite apelul pârâtei împotriva sentinței

civile nr. 315/2007 a Tribunalului Argeș. Se va schimba în tot sentința în

sensul că se va respinge contestația.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Primarul

municipiului Pitești împotriva deciziei nr. 80/A din 21 martie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Modifică decizia în tot în sensul că

admite apelul pârâtului declarat împotriva sentinței nr. 315 din 16 noiembrie 2007 a Tribunalului Argeș, secția civilă.

Schimbă în tot sentința în sensul că

respinge contestația.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2010.