ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1897/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1897/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 177 din 082009
pronunțată de Tribunalul Brăila a fost respinsă cererea formulată de inculpatul
B.E. privind schimbarea încadrării juridice a faptei.
În baza disp. art. 174-175 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art.
74-76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 8 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
A aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii
drepturilor civile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.
pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza disp. art. 65 alin. (2) C. pen. a
aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2
ani.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut
măsura arestării inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii
și arestării preventive începând cu data de 10 08.2009 la zi.
În temeiul art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc.
pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 302,340 lei reprezentând servicii
de asistență medicală către S.A.J. Brăila.
A obligat inculpatul la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
Examinând actele și lucrările dosarului
instanța a reținut următoarele:
Organele de poliție au fost sesizate la data de
10 august 2009, ora 03,50 de către personalul S.A.J. Brăila cu faptul că urmare
unei solicitări telefonice a inculpatului B.E., au constatat în locuința
acestuia, decesul victimei B.D., găsită căzută pe pardoseală în bucătărie,
prezentând urme de sânge și semne de violență la cap și pe corp.
La cercetarea la fața locului a fost
găsit și identificat inculpatul și soția acestuia, victima B.D.
Potrivit constatărilor preliminare la
autopsie și a certificatului medical constatator al decesului, moartea a fost
violentă, a survenit la data de 10 august 2009 la domiciliu, cauza directă
imediată fiind șocul traumatic și hemoragie urmare a unui politraumatism prin
agresiune.
Din cercetările efectuate au rezultat
următoarele:
În ziua de 09 august 2009, inculpatul a
consumat băuturi alcoolice în tot cursul zilei, singur dar și cu martorii G.I. și
N.G., amantul victimei.
Cu 2-3 zile înainte primise o scrisoare de la
martorul N.G., din care rezultă infidelitatea victimei. Acest
comportament al victimei i-a creat o stare de
gelozie acută și furie, stări ce l-au determinat să consume abuziv alcool.
În data de 08 august 2009, seara, în
locuință, inculpatul și-a agresionat soția, victima B.D.
Fapta agresiva a fost adusă la cunoștință de
victimă prin telefon, fiicei sale, B.M., aflată în București.
La data de 09 august 2009, ora 20,00 inculpatul
s-a prezentat la magazinul alimentar din bd. D., unde victima lucra ca
vânzător.
În urma. unor discuții contradictorii
și neprincipiale, victima a plecat acasă, împreună cu inculpatul. Au intrat în
locuință pe la orele 21,00 și la masă, în bucătărie, inculpatul a citit, o
scrisoare victimei. Era scrisoarea pe care i-o adresase martorul N.G. Victima a
recunoscut faptul ca ba înșelat pe inculpat cu un alt bărbat.
Pe fondul consumului de alcool și al furiei
declanșate de criza de gelozie, inculpatul a lovit-o cu pumnul drept și cu
antebrațul stâng (partea cubitală) pe victimă în mod repetat și în reprize până
în jurul orelor 01,00 când a afirmat că s-a culcat în camera sa.
În timpul agresiunii, inculpatul a prins-o pe
victimă de păr și a dat-o (lovit-o) cu fața de blaturile mesei în bucătărie, în
timp ce se afla în șezut pe scaun. Când s-a trezit din somn, în jurul orelor
03,00 inculpatul a declarat că a găsit-o pe victimă căzută pe pardoseala din
gresie, în bucătărie, constatând că nu mai are suflu și că este murdară în
sânge.
Inculpatul a spălat victima pe mâini,
față și piept, folosind o sticlă de 2 litri cu apă, luată din frigider.
Dându-și seama de gravitatea faptei sale și speriat a sesizat S.A.J. Brăila.
Personalul medical-echipajul de pe salvare, a constatat decesul victimei și a
sesizat la orele 03,50 organele de poliție.
În cursul urmăririi penale, dar și în fața
instanței de judecată, inculpatul a recunoscut faptul că și-a lovit soția cu
pumnii, că a lovit-o cu capul de masă și că a tras-o de păr în mod repetat și
în mai multe reprize, in intervalul orar 21,00-01,00 noaptea, în bucătăria
locuinței comune, după care s-a culcat. S-a trezit din somn, pe la ora 03,00 și
a văzut că soția sa, zace pe pardoseală fără suflare. A stropit-o cu apă și a
solicitat intervenția ambulanței.
Inculpatul a arătat că regretă fapta
comisă pe fondul stării de geloziei și al consumului de alcool. Recunoașterea
săvârșirii faptei de către inculpat s-a coroborat cu declarațiile părții civile
B.M.C. și ale martorilor N.G., G.I. și M.L., precum și cu procesul verbal de
cercetare la fața locului, notă examinare medico-legală inculpat și actele de
constatare medico-legale la autopsie victimă.
Privitor la decesul victimei, la data
de 09/10 august 2009, din actele de constatare medico-legale, fișă constatări
preliminare, certificat constatator al decesului și raportul de constatare
medico-legală de autopsie a rezultat că moartea a fost violentă și s-a datorat
șocului traumatic și hemoragie consecutiv unui politraumatism cu numeroase
echimoze și hematoame cranio-faciale, hemoragie meningee, hematom subdural acut
de emisfer stâng, aspirat hematie în căile respiratorii superioare și contuzii
ale membrelor la o persoană cu steatoză hepatică.
Leziunile constatate la autopsie și care
au determinat decesul victimei, respectiv cele de la nivelul capului, s-au
produs prin lovire activă repetată cu corp dur, posibil pumn și în condițiile
stabilite de anchetă. Leziunile de la nivelul membrelor s-au putut produce prin
lovire cu și de corpuri dure la aceeași dată și nu au legătură cauzală cu
decesul. Urina recoltată de la cadavru conține 0,30 g %o alcool.
Din nota de examinare medico-legală nr. 604 din
10 august 2009, privind examinarea inculpatului, a rezultat că acesta prezintă
leziuni produse prin zgâriere posibil cu unghiile și prin lovire cu sau mai
probabil de un corp dur. Leziunile sunt recente de câteva ore, necesită 2-3
zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor care nu pun în
primejdie viața.
Situația de fapt expusă mai sus și reținută de
instanța de fond a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: notă
sesizare parchet; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele
foto; declarațiile părților civile fișă de constatări preliminare leziuni și
certificatul medical constatator al decesului; raportul de constatare
medico-legală la autopsie și planșă foto, procesul-verbal de conducere în
teren, reconstituire a faptei și planșe foto, declarațiile martorilor,
procesul-verbal de ridicare scrisoare către inculpat, dovada de predare -
primire telefon; declarațiile inculpatului date atât în cursul urmăririi
penale, cât și în fața instanței; procesul-verbal și buletinul test alcoolemie
inculpat cu aparat etilotest P. - rezultat 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat,
procese-verbale de verificare - investigații la locul faptei, procesul-verbal
de verificare haine inculpai și planșe foto.
În ceea ce privește încadrarea juridică a
faptei, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei de către
inculpat, din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) - art.
175 alin. (1) lit. C) C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte
prevăzută de art. 183 C. pen. Instanța a respins cererea de schimbare a
încadrării juridice, având în vedere următoarele considerente:
Faptul că inculpatul a lovit în mod
repetat victima cu pumnii, lovind-o cu capul de masă și trăgând-o de pâr,
aspecte ce se coroborează cu raportul de expertiza medico-legală autopsie ce a
concluzionat că decesul victimei s-a datorat leziunilor constatate la nivelul
capului care s-au produs pun lovire repetată cu corp dur, posibil pumn,
demonstrează că încadrarea juridică a faptei este aceea de omor calificat. Chiar
daca inculpatul nu a avut intenția directă de a ucide victima, instanța
apreciază că în cauză este vorba de o intenție indirectă.
În drept, fapta inculpatului întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzute de art.
174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. c)
C. pen
.,
text de lege ce a
fost enunțat în ședință publică și în baza cărora se va pronunța condamnarea
inculpatului.
La individualizarea, conform arc 72 C. pen. a
pedepsei aplicate inculpatului precum și modului de executare, au fost avute în
vedere atât criteriile generale de individualizare, limitele pedepsei precum și
circumstanțele reale și personale.
Totodată, s-a avut în vedere că inculpatul are
2 copii majori, ambii studenți, deși pensionar acesta lucra ca muncitor
necalificat, iar pe parcursul procesului penai a manifestat un comportament
sincer și de regret în raport cu infracțiunea săvârșită.
La dosarul cauzei s-au depus o serie de
caracterizări din care rezultă comportamentul ireproșabil al inculpatului
anterior săvârșirii faptei.
S-a mai reținut și faptul că inculpatul
nu are antecedente penale.
Având în vedere aceste aspecte, instanța de
fond a reținut în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute
de art. 74 C. pen., cu efectele prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.,
pedeapsa coborându-se sub limita minima specială prevăzută.
În ceea ce privește solicitarea
inculpatului de a se reține circumstanța atenuantă a provocării prev. De art.
73 lit. b) C. pen., instanța a apreciat că nu rezultă din probatorii vreo
provocare din partea victimei. Faptul că inculpatul a lovit-o pe soția sa pe
fondul geloziei, nu determină vreo stare de provocare
Ca modalitate de executare, instanța a apreciat
că se impune executarea pedepsei în regim de detenție.
Împotriva hotărârii instanței de fond, au
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și Inculpatul B.E., criticând-o
ca nelegală și netemeinică. Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe, în
primul rând, pentru reținerea incorectă a circumstanțelor atenuante judiciare,
în sensul că, în mod greșit instanța a reținut în mod global aplicarea disp. art.
74 C. pen., fără a specifica articolul sau litera la care face referire.
În al doilea rând, primul apelant, critică
dispoziția instanței de reținere a circumstanțelor atenuante judiciare, având
în vedere gravitatea faptei săvârșită de acesta și pericolul social deosebit
prezentat de inculpat.
În ceea ce privește apelul formulat de
inculpat, acesta a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei din
infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de lovituri cauzatoare de
moarte, precum și reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor
atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen., respectiv faptul că ar fi fost
provocat de atitudinea victimei.
Prin Decizia penală nr. 34/ A din 2
martie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală, a fost admis apelul
Parchetului, desființată în parte sentința și rejudecând,s-au completat
dispozițiile privind circumstanțele atenuate judiciare în sensul aplicării art.
74 lit. a) și c) C. pen.
S-a majorat pedeapsa aplicată
inculpatului de la 8 ani la 11 ani închisoare.
A fost obligat inculpații să se supună
prelevării probelor biologice necesare realizării profilului genetic în vederea
stocării în Sistemul Național de date genetice judiciare.
S-au menținut celelalte dispoziții ale
sentinței.
S-a dedus prevenția la zi și s-a menținut
starea de arest a inculpatului.
A fost respins ca nefondat apelul
inculpatului, acesta fiind obligat la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Analizând hotărârea apelată pe baza actelor și
lucrărilor din dosarul cauzei, a motivelor de apel, conform disp. art. 378 alin.
(1) C. proc. pen, s-a constatat că prima instanță a reținut în mod corect
situația de fapt din prezenta cauză, precum și vinovăția inculpatului.
În fapt, s-a reținut că în noaptea de
09/10 august 2009, inculpatul B.E., pe fondul consumului de alcool și motivat
de faptul că primise o scrisoare de ia numitul N.G. în care susținea că soția
inculpatului ar fi întreținut raporturi sexuale cu acesta, a aplicat victimei,
soția sa mai multe lovituri ce i-au provocat leziuni traumatice care au condus
ia decesul acesteia.
Fapta se încadrează ?n prevederile art.
174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. și a fost
dovedită cu procesul verbal de cercetare la
f
ața locului,
declarațiile părților civile, fișa de constatări preliminare leziuni și
certificatul medical constatator al decesului raportul de constatare
medico-legală la autopsie și planșă foto, declarațiile martorilor .declarațiile
inculpatului și buletinul țese alcoolemie a acestuia.
În pronunțarea hotărârii de condamnare
a inculpatului, instanța de fond, deși in motivarea acesteia a arătat
împrejurări ce atenuează vinovăția inculpatului, ce s-ar încadra în
dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. în dispozitivul hotărârii
a reținut, în mod global, dispozițiile art. 74 C. pen., ceea ce contravine Deciziei
nr. 2009/2007 a
I.CC.J.,
care impune
individualizarea prevederilor
art. 74
C. pen.
Pe de altă parte instanța, deținând
circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, a dat o prea mare
eficiență acestora, coborând pedeapsa aplicată cu mult sub minimul prevăzut de
lege.
În aceste condiții, instanța de apel a
considerat că se impune în cauză reținerea circumstanțelor atenuante judiciare
prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) din C. pen., dată fiind situația
inculpatului care se află la primul impact cu legea penală și a avut o
atitudine de regret facă de faptă, cumulat cu situația familială a acestuia,
aplicându-i-se o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege, așa cum prevede art. 76
alin. (1) lit. a) C. pen., însă într-un cuantum mai mare decât cel aplicat de
instanța de fond.
Cu privire la motivul de nelegalitate privind
faptul că instanța de fond nu a dispus prelevarea de probe biologice de la
inculpat, acesta a fost admis și, în baza disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008, a
dispus prelevarea probelor biologice de acesta în vederea stocării acestora în
sistemul național de date genetice judiciare, așa cum se prevede în această lege.
În ce privește motivul de apel al inculpatului
referitor la schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșită de acesta,
din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de loviri cauzatoare de
moarte prev. de art. 183 C. pen., acesta nu a fost reținut de
instanța de apel. Întrucât calificarea faptei se face în funcție de
intensitatea loviturilor aplicate victimei, frecvența acestora, obiectul
vulnerant, precum și zona vitală vizată de inculpat.
În cauza de față, inculpatul a aplicat
lovituri victimei cu pumnii în principal în zona capului. A tras-o de păr și a
lovit-o cu capul de masa din bucătărie în timp ce stătea pe scaun; loviturile
fiind atât de puternice încât i-au provocat leziuni craniene cu consecința
decesului acesteia.
Lovirea victimei s-a produs în mas multe etape
și locuri din apartament și, poate, inițial inculpatul a vrut să-i aplice o
corecție victimei, însă prin frecvența și intensitatea loviturilor, fapta
acestuia a căpătat o intenție indirectă de a-i suprima viața.
Chiar dacă victima nu a decedat imediat,
agonizând câteva ore, nu conduce la ideea că fapta acestuia s-ar încadra în
infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte. întrucât nu numai intervalul
scurs de la cauză la efect trebuie luat în considerare, ci, așa cum s-a arătat
mai sus. atitudinea subiectivă a inculpatului, locul vizat și intensitatea
loviturilor ce au condus la decesul victimei.
În ceea ce privește apărarea
inculpatului cu privire la reținerea circumstanței atenuante a provocării prev.
de art. 73 lit. b) C. pen., aceasta nu poate fi reținută, deoarece,
inculpatul a primit scrisoarea de ia presupusul amant ai victimei cu câteva
zile înainte, după care au mai urmat certuri și violente, motiv pentru care vineri
seara, victima o informase pe fiica sa care se afla la București despre faptul
că inculpatul o bătuse.
Potrivit disp. art. 73 lit. b) din C. pen.,
pentru a se considera că infracțiunea a fost săvârșită sub stăpânirea unei
puternice tulburări sau emoții, aceasta trebuie să se fi produs imediat pentru
a crea o stare de necontrolat pentru inculpat și nu după trecerea unei perioade
de timp ce ar fi putut atenua această stare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul B.E.
Parchetul a invocat cazul de casare prev.
de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat
înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului și
condamnarea acestuia la o pedeapsă în limitele prevăzute de
lege,considerându-se că reținerea acestor circumstanțe nu se justifică doar
prin regretul și lipsa antecedentelor penale, acestea fiind împrejurări
formale. În condițiile în care inculpatul a săvârșit o faptă foarte gravă.
Inculpatul a invocat cazurile de casare prev.
de art. 385
9
pct. 17 și 14 C. proc. pen. .solicitând în
principal schimbarea încadrării juridice și reținerea dispozițiilor art. 73
lit. b) C. pen., iar în situația aprecierii ca neîntemeiate a acestor motive,
menținerea pedepsei aplicată de prima instanță.
În susținerea primului motiv de recurs,
a arătat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea
prevăzută de art. 183 C. pen., cu reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b) C.
pen. și a circumstanțelor atenuante, sens în care a motivat că din probe
rezultă atitudinea nonviolentă a inculpatului față de soția sa, care a săvârșit
fapta pe fondul tulburării puternice cauzate de încălcarea demnității, ca
urmare a primirii unei scrisori de la amantul soției sale. A mai arătat că în
mod greșit s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă,
iar nu cu pretenție, din probe rezultând 23 a lovit-o în două zile și că
moartea nu a fost imediată, ci ducă o stare de agonie. A mai arătat că, deși
s-au reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen.
și, în mod greșit s-a omis reținerea și a art. 74 lit. b) C. pen., instanța de
apei a majorat pedeapsa aplicată inculpatului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma
criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate,înalta Curte constată că
recursurile sunt nefondate.
Atât instanța de fond,cât și cea de apel au
reținut în mod corect situația de fapt,pe baza materialului probator
administrat în cauză, inclusiv declarațiile inculpatului. Acesta nu a negat
săvârșirea faptei în materialitatea ei, ci doar forma de vinovăție cu care se
reține că ar fi acționat., susținând in esență că nu a urmărit și nici nu a
acceptat moartea victimei.
Lovirea repetata și în mai multe
reprize cu pumnii în zona capului și a feței,precum și lovirea victimei cu
capul de masă, având ca urmare producerea unui politraumatism cu numeroase
echimoze și hematoame cranio-cerebrale, hemoragie meningee și hematom subdural
acut de emisfer stâng caracterizează fapta săvârșită de inculpat ca fiind
săvârșită cu intenția de a ucide,iar nu cu intenția de vătămare a integrității
corporale cu urmarea morții survenite din culpă,prin depășirea intenției
făptuitorului.
Chiar dacă nu a urmărit uciderea
victimei,din modalitatea în care a acționat rezultă că inculpatul a acceptat
posibilitatea producerii unui asemenea rezultat, ceea ce din punctul de vedere
al vinovăției corespunde săvârșirii faptei cu intenție indirectă și determină
încadrarea juridică a acesteia în infracțiunea de omor calificat, iar nu în
infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
În ce privește circumstanța atenuantă a
provocării, Curtea reține că existența unei relații extraconjugale a
victimei,deși este de natură a provoca o tulburare făptuitorului,nu este
suficientă prin ea însăși pentru a conduce la concluzia că acesta a acționat în
stare de provocare.
În speță,așa cum rezultă din
probatoriul administrat (declarațiile inculpatului și ale martorului N.G.), cu
7-8 zile mai înainte de comiterea faptei inculpatul a aflat de la acesta din
urmă despre relațiile sale intime cu victima .realitate întărită ulterior de
către martor prin scrisoarea adresată inculpatului și de care acesta a luat
cunoștință cu câteva zile înainte de săvârșirea infracțiunii.
În aceste condiții,având în vedere
intervalul de timp scurs în raport cu momentul în care inculpatul era
îndreptățit să resimtă o stare de tulburare ca efect al devoalării conduitei
soției sale,nu se poate reține că în momentul în care el a săvârșit fapta
dedusă judecății s-a aflat într-o stare în care să nu fi fost capabil să se
abțină de la comiterea infracțiunii.
Pentru a se reține că făptuitorul a acționat în
stare de provocare, este necesar ca riposta sa să se producă imediat după
comiterea actului provocator sau după ce el a luat cunoștință despre acesta (dacă
nu a fost prezent la locul actului de provocare); cu cât interval de timp scurs
de la momentul provocării este mai mare, cu atât mai improbabil este ca făptuitorul
să fi acționat ca efect al tulburării produse, căci pe măsura trecerii timpului
starea de surescitare nervoasă cauzată de actul provocator se atenuează,
făptuitorul își redobândește controlul asupra acțiunilor sale, iar conduita sa
nu mai poate fi scuzabilă din aceasta perspectivă.
În ce privește individualizarea
pedepsei, Curtea apreciază că aceasta reflectă criteriile prevăzute de art. 72
C. pen. În acest sens, inculpatul a comis o infracțiune gravă, ce a avut ca
urmare moartea unei persoane, însă nu se poate face abstracție de
circumstanțele în care aceasta a fost comisă, chiar dacă ele nu îndreptățesc
reținerea stării de provocare, conform art. 73 lit. b) C. pen.
În același timp. circumstanțele personale îi
sunt favorabile inculpatului și nu se reduc la lipsa antecedentelor penale, în
condițiile în care în dosarul de fond există mai multe înscrisuri care
conturează un comportament corespunzător al acestuia anterior comiterii
infracțiunii, atât în familie, cât și în societate.
În ce privește conduita procesuală, chiar dacă
a încercat să-și justifice fapta,inculpatul a recunoscut săvârșirea acesteia și
a regretat-o în mod constant.
În fine, în legătură cu circumstanța atenuantă prev.
de art. 74 lit. b) C. proc. pen., Curtea constată că aceasta nu este
incidență în cauză, în condițiile în care copiii victimei nu au formulat
pretenții civile.
În concluzie, Curtea apreciază că în cauză au
fost evaluate corespunzător toate criteriile de Individualizare prevăzute de
lege, iar pedeapsa astfel stabilită este aptă să asigure prin cuantumul său
realizarea scopului general înscris în art. 52 C. pen., neexistând motive care
să justifice nici micșorarea si nici majorarea acesteia în raport cele
stabilite prin decizia instanțe" de apel.
Așa fiind, ambele recursuri sunt
nefondate și vor fi respinse conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen.,cu deducerea prevenției la zi pentru inculpat și obligarea sa la plata
cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI!
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, scursurile
decorate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și de recurentul
intimat inculpat B.E. împotriva Deciziei penale nr. 34/ A din 2 martie 2010 a
Curții de Apel Galați, secția penală.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului
intimat inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 10 august
2009 la 13 mai 2010.
Obligă recurentul
intimat inculpat la plata sumei de 250 lei cu
titlul de
cheltuieli judiciare căt
r
e stat din care suma de 50 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul M.J.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 13 mai 2010.