ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.05.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1897/2010

HOTĂRÂRE
13.05.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1897/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 177 din 082009

pronunțată de Tribunalul Brăila a fost respinsă cererea formulată de inculpatul

B.E. privind schimbarea încadrării juridice a faptei.

În baza disp. art. 174-175 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art.

74-76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 8 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

A aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor civile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza disp. art. 65 alin. (2) C. pen. a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2

ani.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut

măsura arestării inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii

și arestării preventive începând cu data de 10 08.2009 la zi.

În temeiul art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc.

pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 302,340 lei reprezentând servicii

de asistență medicală către S.A.J. Brăila.

A obligat inculpatul la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Examinând actele și lucrările dosarului

instanța a reținut următoarele:

Organele de poliție au fost sesizate la data de

10 august 2009, ora 03,50 de către personalul S.A.J. Brăila cu faptul că urmare

unei solicitări telefonice a inculpatului B.E., au constatat în locuința

acestuia, decesul victimei B.D., găsită căzută pe pardoseală în bucătărie,

prezentând urme de sânge și semne de violență la cap și pe corp.

La cercetarea la fața locului a fost

găsit și identificat inculpatul și soția acestuia, victima B.D.

Potrivit constatărilor preliminare la

autopsie și a certificatului medical constatator al decesului, moartea a fost

violentă, a survenit la data de 10 august 2009 la domiciliu, cauza directă

imediată fiind șocul traumatic și hemoragie urmare a unui politraumatism prin

agresiune.

Din cercetările efectuate au rezultat

următoarele:

În ziua de 09 august 2009, inculpatul a

consumat băuturi alcoolice în tot cursul zilei, singur dar și cu martorii G.I. și

N.G., amantul victimei.

Cu 2-3 zile înainte primise o scrisoare de la

martorul N.G., din care rezultă infidelitatea victimei. Acest

comportament al victimei i-a creat o stare de

gelozie acută și furie, stări ce l-au determinat să consume abuziv alcool.

În data de 08 august 2009, seara, în

locuință, inculpatul și-a agresionat soția, victima B.D.

Fapta agresiva a fost adusă la cunoștință de

victimă prin telefon, fiicei sale, B.M., aflată în București.

La data de 09 august 2009, ora 20,00 inculpatul

s-a prezentat la magazinul alimentar din bd. D., unde victima lucra ca

vânzător.

În urma. unor discuții contradictorii

și neprincipiale, victima a plecat acasă, împreună cu inculpatul. Au intrat în

locuință pe la orele 21,00 și la masă, în bucătărie, inculpatul a citit, o

scrisoare victimei. Era scrisoarea pe care i-o adresase martorul N.G. Victima a

recunoscut faptul ca ba înșelat pe inculpat cu un alt bărbat.

Pe fondul consumului de alcool și al furiei

declanșate de criza de gelozie, inculpatul a lovit-o cu pumnul drept și cu

antebrațul stâng (partea cubitală) pe victimă în mod repetat și în reprize până

în jurul orelor 01,00 când a afirmat că s-a culcat în camera sa.

În timpul agresiunii, inculpatul a prins-o pe

victimă de păr și a dat-o (lovit-o) cu fața de blaturile mesei în bucătărie, în

timp ce se afla în șezut pe scaun. Când s-a trezit din somn, în jurul orelor

03,00 inculpatul a declarat că a găsit-o pe victimă căzută pe pardoseala din

gresie, în bucătărie, constatând că nu mai are suflu și că este murdară în

sânge.

Inculpatul a spălat victima pe mâini,

față și piept, folosind o sticlă de 2 litri cu apă, luată din frigider.

Dându-și seama de gravitatea faptei sale și speriat a sesizat S.A.J. Brăila.

Personalul medical-echipajul de pe salvare, a constatat decesul victimei și a

sesizat la orele 03,50 organele de poliție.

În cursul urmăririi penale, dar și în fața

instanței de judecată, inculpatul a recunoscut faptul că și-a lovit soția cu

pumnii, că a lovit-o cu capul de masă și că a tras-o de păr în mod repetat și

în mai multe reprize, in intervalul orar 21,00-01,00 noaptea, în bucătăria

locuinței comune, după care s-a culcat. S-a trezit din somn, pe la ora 03,00 și

a văzut că soția sa, zace pe pardoseală fără suflare. A stropit-o cu apă și a

solicitat intervenția ambulanței.

Inculpatul a arătat că regretă fapta

comisă pe fondul stării de geloziei și al consumului de alcool. Recunoașterea

săvârșirii faptei de către inculpat s-a coroborat cu declarațiile părții civile

B.M.C. și ale martorilor N.G., G.I. și M.L., precum și cu procesul verbal de

cercetare la fața locului, notă examinare medico-legală inculpat și actele de

constatare medico-legale la autopsie victimă.

Privitor la decesul victimei, la data

de 09/10 august 2009, din actele de constatare medico-legale, fișă constatări

preliminare, certificat constatator al decesului și raportul de constatare

medico-legală de autopsie a rezultat că moartea a fost violentă și s-a datorat

șocului traumatic și hemoragie consecutiv unui politraumatism cu numeroase

echimoze și hematoame cranio-faciale, hemoragie meningee, hematom subdural acut

de emisfer stâng, aspirat hematie în căile respiratorii superioare și contuzii

ale membrelor la o persoană cu steatoză hepatică.

Leziunile constatate la autopsie și care

au determinat decesul victimei, respectiv cele de la nivelul capului, s-au

produs prin lovire activă repetată cu corp dur, posibil pumn și în condițiile

stabilite de anchetă. Leziunile de la nivelul membrelor s-au putut produce prin

lovire cu și de corpuri dure la aceeași dată și nu au legătură cauzală cu

decesul. Urina recoltată de la cadavru conține 0,30 g %o alcool.

Din nota de examinare medico-legală nr. 604 din

10 august 2009, privind examinarea inculpatului, a rezultat că acesta prezintă

leziuni produse prin zgâriere posibil cu unghiile și prin lovire cu sau mai

probabil de un corp dur. Leziunile sunt recente de câteva ore, necesită 2-3

zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor care nu pun în

primejdie viața.

Situația de fapt expusă mai sus și reținută de

instanța de fond a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: notă

sesizare parchet; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele

foto; declarațiile părților civile fișă de constatări preliminare leziuni și

certificatul medical constatator al decesului; raportul de constatare

medico-legală la autopsie și planșă foto, procesul-verbal de conducere în

teren, reconstituire a faptei și planșe foto, declarațiile martorilor,

procesul-verbal de ridicare scrisoare către inculpat, dovada de predare -

primire telefon; declarațiile inculpatului date atât în cursul urmăririi

penale, cât și în fața instanței; procesul-verbal și buletinul test alcoolemie

inculpat cu aparat etilotest P. - rezultat 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat,

procese-verbale de verificare - investigații la locul faptei, procesul-verbal

de verificare haine inculpai și planșe foto.

În ceea ce privește încadrarea juridică a

faptei, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei de către

inculpat, din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) - art.

175 alin. (1) lit. C) C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte

prevăzută de art. 183 C. pen. Instanța a respins cererea de schimbare a

încadrării juridice, având în vedere următoarele considerente:

Faptul că inculpatul a lovit în mod

repetat victima cu pumnii, lovind-o cu capul de masă și trăgând-o de pâr,

aspecte ce se coroborează cu raportul de expertiza medico-legală autopsie ce a

concluzionat că decesul victimei s-a datorat leziunilor constatate la nivelul

capului care s-au produs pun lovire repetată cu corp dur, posibil pumn,

demonstrează că încadrarea juridică a faptei este aceea de omor calificat. Chiar

daca inculpatul nu a avut intenția directă de a ucide victima, instanța

apreciază că în cauză este vorba de o intenție indirectă.

În drept, fapta inculpatului întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzute de art.

174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. c)

.,

text de lege ce a

fost enunțat în ședință publică și în baza cărora se va pronunța condamnarea

inculpatului.

La individualizarea, conform arc 72 C. pen. a

pedepsei aplicate inculpatului precum și modului de executare, au fost avute în

vedere atât criteriile generale de individualizare, limitele pedepsei precum și

circumstanțele reale și personale.

Totodată, s-a avut în vedere că inculpatul are

2 copii majori, ambii studenți, deși pensionar acesta lucra ca muncitor

necalificat, iar pe parcursul procesului penai a manifestat un comportament

sincer și de regret în raport cu infracțiunea săvârșită.

La dosarul cauzei s-au depus o serie de

caracterizări din care rezultă comportamentul ireproșabil al inculpatului

anterior săvârșirii faptei.

S-a mai reținut și faptul că inculpatul

nu are antecedente penale.

Având în vedere aceste aspecte, instanța de

fond a reținut în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute

de art. 74 C. pen., cu efectele prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.,

pedeapsa coborându-se sub limita minima specială prevăzută.

În ceea ce privește solicitarea

inculpatului de a se reține circumstanța atenuantă a provocării prev. De art.

73 lit. b) C. pen., instanța a apreciat că nu rezultă din probatorii vreo

provocare din partea victimei. Faptul că inculpatul a lovit-o pe soția sa pe

fondul geloziei, nu determină vreo stare de provocare

Ca modalitate de executare, instanța a apreciat

că se impune executarea pedepsei în regim de detenție.

Împotriva hotărârii instanței de fond, au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și Inculpatul B.E., criticând-o

ca nelegală și netemeinică. Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe, în

primul rând, pentru reținerea incorectă a circumstanțelor atenuante judiciare,

în sensul că, în mod greșit instanța a reținut în mod global aplicarea disp. art.

74 C. pen., fără a specifica articolul sau litera la care face referire.

În al doilea rând, primul apelant, critică

dispoziția instanței de reținere a circumstanțelor atenuante judiciare, având

în vedere gravitatea faptei săvârșită de acesta și pericolul social deosebit

prezentat de inculpat.

În ceea ce privește apelul formulat de

inculpat, acesta a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei din

infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de lovituri cauzatoare de

moarte, precum și reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor

atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen., respectiv faptul că ar fi fost

provocat de atitudinea victimei.

Prin Decizia penală nr. 34/ A din 2

martie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală, a fost admis apelul

Parchetului, desființată în parte sentința și rejudecând,s-au completat

dispozițiile privind circumstanțele atenuate judiciare în sensul aplicării art.

74 lit. a) și c) C. pen.

S-a majorat pedeapsa aplicată

inculpatului de la 8 ani la 11 ani închisoare.

A fost obligat inculpații să se supună

prelevării probelor biologice necesare realizării profilului genetic în vederea

stocării în Sistemul Național de date genetice judiciare.

S-au menținut celelalte dispoziții ale

sentinței.

S-a dedus prevenția la zi și s-a menținut

starea de arest a inculpatului.

A fost respins ca nefondat apelul

inculpatului, acesta fiind obligat la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Analizând hotărârea apelată pe baza actelor și

lucrărilor din dosarul cauzei, a motivelor de apel, conform disp. art. 378 alin.

(1) C. proc. pen, s-a constatat că prima instanță a reținut în mod corect

situația de fapt din prezenta cauză, precum și vinovăția inculpatului.

În fapt, s-a reținut că în noaptea de

09/10 august 2009, inculpatul B.E., pe fondul consumului de alcool și motivat

de faptul că primise o scrisoare de ia numitul N.G. în care susținea că soția

inculpatului ar fi întreținut raporturi sexuale cu acesta, a aplicat victimei,

soția sa mai multe lovituri ce i-au provocat leziuni traumatice care au condus

ia decesul acesteia.

Fapta se încadrează ?n prevederile art.

174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. și a fost

dovedită cu procesul verbal de cercetare la

f

ața locului,

declarațiile părților civile, fișa de constatări preliminare leziuni și

certificatul medical constatator al decesului raportul de constatare

medico-legală la autopsie și planșă foto, declarațiile martorilor .declarațiile

inculpatului și buletinul țese alcoolemie a acestuia.

În pronunțarea hotărârii de condamnare

a inculpatului, instanța de fond, deși in motivarea acesteia a arătat

împrejurări ce atenuează vinovăția inculpatului, ce s-ar încadra în

dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. în dispozitivul hotărârii

a reținut, în mod global, dispozițiile art. 74 C. pen., ceea ce contravine Deciziei

nr. 2009/2007 a

care impune

individualizarea prevederilor

art. 74

Pe de altă parte instanța, deținând

circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, a dat o prea mare

eficiență acestora, coborând pedeapsa aplicată cu mult sub minimul prevăzut de

lege.

În aceste condiții, instanța de apel a

considerat că se impune în cauză reținerea circumstanțelor atenuante judiciare

prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) din C. pen., dată fiind situația

inculpatului care se află la primul impact cu legea penală și a avut o

atitudine de regret facă de faptă, cumulat cu situația familială a acestuia,

aplicându-i-se o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege, așa cum prevede art. 76

alin. (1) lit. a) C. pen., însă într-un cuantum mai mare decât cel aplicat de

instanța de fond.

Cu privire la motivul de nelegalitate privind

faptul că instanța de fond nu a dispus prelevarea de probe biologice de la

inculpat, acesta a fost admis și, în baza disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008, a

dispus prelevarea probelor biologice de acesta în vederea stocării acestora în

sistemul național de date genetice judiciare, așa cum se prevede în această lege.

În ce privește motivul de apel al inculpatului

referitor la schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșită de acesta,

din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de loviri cauzatoare de

moarte prev. de art. 183 C. pen., acesta nu a fost reținut de

instanța de apel. Întrucât calificarea faptei se face în funcție de

intensitatea loviturilor aplicate victimei, frecvența acestora, obiectul

vulnerant, precum și zona vitală vizată de inculpat.

În cauza de față, inculpatul a aplicat

lovituri victimei cu pumnii în principal în zona capului. A tras-o de păr și a

lovit-o cu capul de masa din bucătărie în timp ce stătea pe scaun; loviturile

fiind atât de puternice încât i-au provocat leziuni craniene cu consecința

decesului acesteia.

Lovirea victimei s-a produs în mas multe etape

și locuri din apartament și, poate, inițial inculpatul a vrut să-i aplice o

corecție victimei, însă prin frecvența și intensitatea loviturilor, fapta

acestuia a căpătat o intenție indirectă de a-i suprima viața.

Chiar dacă victima nu a decedat imediat,

agonizând câteva ore, nu conduce la ideea că fapta acestuia s-ar încadra în

infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte. întrucât nu numai intervalul

scurs de la cauză la efect trebuie luat în considerare, ci, așa cum s-a arătat

mai sus. atitudinea subiectivă a inculpatului, locul vizat și intensitatea

loviturilor ce au condus la decesul victimei.

În ceea ce privește apărarea

inculpatului cu privire la reținerea circumstanței atenuante a provocării prev.

de art. 73 lit. b) C. pen., aceasta nu poate fi reținută, deoarece,

inculpatul a primit scrisoarea de ia presupusul amant ai victimei cu câteva

zile înainte, după care au mai urmat certuri și violente, motiv pentru care vineri

seara, victima o informase pe fiica sa care se afla la București despre faptul

că inculpatul o bătuse.

Potrivit disp. art. 73 lit. b) din C. pen.,

pentru a se considera că infracțiunea a fost săvârșită sub stăpânirea unei

puternice tulburări sau emoții, aceasta trebuie să se fi produs imediat pentru

a crea o stare de necontrolat pentru inculpat și nu după trecerea unei perioade

de timp ce ar fi putut atenua această stare.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul B.E.

Parchetul a invocat cazul de casare prev.

de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat

înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului și

condamnarea acestuia la o pedeapsă în limitele prevăzute de

lege,considerându-se că reținerea acestor circumstanțe nu se justifică doar

prin regretul și lipsa antecedentelor penale, acestea fiind împrejurări

formale. În condițiile în care inculpatul a săvârșit o faptă foarte gravă.

Inculpatul a invocat cazurile de casare prev.

de art. 385

9

pct. 17 și 14 C. proc. pen. .solicitând în

principal schimbarea încadrării juridice și reținerea dispozițiilor art. 73

lit. b) C. pen., iar în situația aprecierii ca neîntemeiate a acestor motive,

menținerea pedepsei aplicată de prima instanță.

În susținerea primului motiv de recurs,

a arătat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea

prevăzută de art. 183 C. pen., cu reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b) C.

pen. și a circumstanțelor atenuante, sens în care a motivat că din probe

rezultă atitudinea nonviolentă a inculpatului față de soția sa, care a săvârșit

fapta pe fondul tulburării puternice cauzate de încălcarea demnității, ca

urmare a primirii unei scrisori de la amantul soției sale. A mai arătat că în

mod greșit s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă,

iar nu cu pretenție, din probe rezultând 23 a lovit-o în două zile și că

moartea nu a fost imediată, ci ducă o stare de agonie. A mai arătat că, deși

s-au reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen.

și, în mod greșit s-a omis reținerea și a art. 74 lit. b) C. pen., instanța de

apei a majorat pedeapsa aplicată inculpatului.

Examinând hotărârea atacată prin prisma

criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate,înalta Curte constată că

recursurile sunt nefondate.

Atât instanța de fond,cât și cea de apel au

reținut în mod corect situația de fapt,pe baza materialului probator

administrat în cauză, inclusiv declarațiile inculpatului. Acesta nu a negat

săvârșirea faptei în materialitatea ei, ci doar forma de vinovăție cu care se

reține că ar fi acționat., susținând in esență că nu a urmărit și nici nu a

acceptat moartea victimei.

Lovirea repetata și în mai multe

reprize cu pumnii în zona capului și a feței,precum și lovirea victimei cu

capul de masă, având ca urmare producerea unui politraumatism cu numeroase

echimoze și hematoame cranio-cerebrale, hemoragie meningee și hematom subdural

acut de emisfer stâng caracterizează fapta săvârșită de inculpat ca fiind

săvârșită cu intenția de a ucide,iar nu cu intenția de vătămare a integrității

corporale cu urmarea morții survenite din culpă,prin depășirea intenției

făptuitorului.

Chiar dacă nu a urmărit uciderea

victimei,din modalitatea în care a acționat rezultă că inculpatul a acceptat

posibilitatea producerii unui asemenea rezultat, ceea ce din punctul de vedere

al vinovăției corespunde săvârșirii faptei cu intenție indirectă și determină

încadrarea juridică a acesteia în infracțiunea de omor calificat, iar nu în

infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

În ce privește circumstanța atenuantă a

provocării, Curtea reține că existența unei relații extraconjugale a

victimei,deși este de natură a provoca o tulburare făptuitorului,nu este

suficientă prin ea însăși pentru a conduce la concluzia că acesta a acționat în

stare de provocare.

În speță,așa cum rezultă din

probatoriul administrat (declarațiile inculpatului și ale martorului N.G.), cu

7-8 zile mai înainte de comiterea faptei inculpatul a aflat de la acesta din

urmă despre relațiile sale intime cu victima .realitate întărită ulterior de

către martor prin scrisoarea adresată inculpatului și de care acesta a luat

cunoștință cu câteva zile înainte de săvârșirea infracțiunii.

În aceste condiții,având în vedere

intervalul de timp scurs în raport cu momentul în care inculpatul era

îndreptățit să resimtă o stare de tulburare ca efect al devoalării conduitei

soției sale,nu se poate reține că în momentul în care el a săvârșit fapta

dedusă judecății s-a aflat într-o stare în care să nu fi fost capabil să se

abțină de la comiterea infracțiunii.

Pentru a se reține că făptuitorul a acționat în

stare de provocare, este necesar ca riposta sa să se producă imediat după

comiterea actului provocator sau după ce el a luat cunoștință despre acesta (dacă

nu a fost prezent la locul actului de provocare); cu cât interval de timp scurs

de la momentul provocării este mai mare, cu atât mai improbabil este ca făptuitorul

să fi acționat ca efect al tulburării produse, căci pe măsura trecerii timpului

starea de surescitare nervoasă cauzată de actul provocator se atenuează,

făptuitorul își redobândește controlul asupra acțiunilor sale, iar conduita sa

nu mai poate fi scuzabilă din aceasta perspectivă.

În ce privește individualizarea

pedepsei, Curtea apreciază că aceasta reflectă criteriile prevăzute de art. 72

urmare moartea unei persoane, însă nu se poate face abstracție de

circumstanțele în care aceasta a fost comisă, chiar dacă ele nu îndreptățesc

reținerea stării de provocare, conform art. 73 lit. b) C. pen.

În același timp. circumstanțele personale îi

sunt favorabile inculpatului și nu se reduc la lipsa antecedentelor penale, în

condițiile în care în dosarul de fond există mai multe înscrisuri care

conturează un comportament corespunzător al acestuia anterior comiterii

infracțiunii, atât în familie, cât și în societate.

În ce privește conduita procesuală, chiar dacă

a încercat să-și justifice fapta,inculpatul a recunoscut săvârșirea acesteia și

a regretat-o în mod constant.

În fine, în legătură cu circumstanța atenuantă prev.

de art. 74 lit. b) C. proc. pen., Curtea constată că aceasta nu este

incidență în cauză, în condițiile în care copiii victimei nu au formulat

pretenții civile.

În concluzie, Curtea apreciază că în cauză au

fost evaluate corespunzător toate criteriile de Individualizare prevăzute de

lege, iar pedeapsa astfel stabilită este aptă să asigure prin cuantumul său

realizarea scopului general înscris în art. 52 C. pen., neexistând motive care

să justifice nici micșorarea si nici majorarea acesteia în raport cele

stabilite prin decizia instanțe" de apel.

Așa fiind, ambele recursuri sunt

nefondate și vor fi respinse conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.,cu deducerea prevenției la zi pentru inculpat și obligarea sa la plata

cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondate, scursurile

decorate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și de recurentul

intimat inculpat B.E. împotriva Deciziei penale nr. 34/ A din 2 martie 2010 a

Curții de Apel Galați, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată recurentului

intimat inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 10 august

2009 la 13 mai 2010.

Obligă recurentul

intimat inculpat la plata sumei de 250 lei cu

titlul de

cheltuieli judiciare căt

r

e stat din care suma de 50 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 13 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-20
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 169/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 320/F din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați a fost condamnat inculpatul N.S., la o pedeapsă de 20(douăzeci) ani închisoare ș
ÎCCJ 2011-01-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 182/2011
Asupra recursului penal de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 238/D din 27 iulie 2010 Tribunalul Bacău a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.
ÎCCJ 2012-03-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 838/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 18 din 25 ianuarie 2011 a Tribunalului Brăila în baza art. 174 – 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit.
ÎCCJ 2010-02-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 689/2010
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 280 din 4 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava, s-au dispus următoarele: A fost condamnat inculpatul B.G., pentru săvârșirea infracțiunii
ÎCCJ 2010-03-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1008/2010
Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 290 din 4 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. 6283/101/2009, s-a dispus condamnarea inculpatului N.N.
Sursă