ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1897/2010

Asupra recursurilor penale de față; Prin sentința penală nr. 177 din 082009 pronunțată de Tribunalul Brăila a fost respinsă cererea formulată de inculpatul B.E. privind schimbarea încadrării juridice a faptei. În baza disp. art. 174-175 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 74-76 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat. A aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza disp. art. 65 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 2 ani. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut măsura arestării inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 10 08.2009 la zi. În temeiul art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 302,340 lei reprezentând servicii de asistență medicală către S.A.J. Brăila. A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat. Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele: Organele de poliție au fost sesizate la data de 10 august 2009, ora 03,50 de către personalul S.A.J. Brăila cu faptul că urmare unei solicitări telefonice a inculpatului B.E., au constatat în locuința acestuia, decesul victimei B.D., găsită căzută pe pardoseală în bucătărie, prezentând urme de sânge și semne de violență la cap și pe corp.

La cercetarea la fața locului a fost găsit și identificat inculpatul și soția acestuia, victima B.D. Potrivit constatărilor preliminare la autopsie și a certificatului medical constatator al decesului, moartea a fost violentă, a survenit la data de 10 august 2009 la domiciliu, cauza directă imediată fiind șocul traumatic și hemoragie urmare a unui politraumatism prin agresiune. Din cercetările efectuate au rezultat următoarele: În ziua de 09 august 2009, inculpatul a consumat băuturi alcoolice în tot cursul zilei, singur dar și cu martorii G.I. și N.G., amantul victimei. Cu 2-3 zile înainte primise o scrisoare de la martorul N.G., din care rezultă infidelitatea victimei. Acest comportament al victimei i-a creat o stare de gelozie acută și furie, stări ce l-au determinat să consume abuziv alcool.

În data de 08 august 2009, seara, în locuință, inculpatul și-a agresionat soția, victima B.D. Fapta agresiva a fost adusă la cunoștință de victimă prin telefon, fiicei sale, B.M., aflată în București. La data de 09 august 2009, ora 20,00 inculpatul s-a prezentat la magazinul alimentar din bd. D., unde victima lucra ca vânzător. În urma. unor discuții contradictorii și neprincipiale, victima a plecat acasă, împreună cu inculpatul. Au intrat în locuință pe la orele 21,00 și la masă, în bucătărie, inculpatul a citit, o scrisoare victimei. Era scrisoarea pe care i-o adresase martorul N.G. Victima a recunoscut faptul ca ba înșelat pe inculpat cu un alt bărbat. Pe fondul consumului de alcool și al furiei declanșate de criza de gelozie, inculpatul a lovit-o cu pumnul drept și cu antebrațul stâng (partea cubitală) pe victimă în mod repetat și în reprize până în jurul orelor 01,00 când a afirmat că s-a culcat în camera sa.

În timpul agresiunii, inculpatul a prins-o pe victimă de păr și a dat-o (lovit-o) cu fața de blaturile mesei în bucătărie, în timp ce se afla în șezut pe scaun. Când s-a trezit din somn, în jurul orelor 03,00 inculpatul a declarat că a găsit-o pe victimă căzută pe pardoseala din gresie, în bucătărie, constatând că nu mai are suflu și că este murdară în sânge. Inculpatul a spălat victima pe mâini, față și piept, folosind o sticlă de 2 litri cu apă, luată din frigider. Dându-și seama de gravitatea faptei sale și speriat a sesizat S.A.J. Brăila. Personalul medical-echipajul de pe salvare, a constatat decesul victimei și a sesizat la orele 03,50 organele de poliție.

În cursul urmăririi penale, dar și în fața instanței de judecată, inculpatul a recunoscut faptul că și-a lovit soția cu pumnii, că a lovit-o cu capul de masă și că a tras-o de păr în mod repetat și în mai multe reprize, in intervalul orar 21,00-01,00 noaptea, în bucătăria locuinței comune, după care s-a culcat. S-a trezit din somn, pe la ora 03,00 și a văzut că soția sa, zace pe pardoseală fără suflare. A stropit-o cu apă și a solicitat intervenția ambulanței. Inculpatul a arătat că regretă fapta comisă pe fondul stării de geloziei și al consumului de alcool. Recunoașterea săvârșirii faptei de către inculpat s-a coroborat cu declarațiile părții civile B.M.C. și ale martorilor N.G., G.I. și M.L., precum și cu procesul verbal de cercetare la fața locului, notă examinare medico-legală inculpat și actele de constatare medico-legale la autopsie victimă.

Privitor la decesul victimei, la data de 09/10 august 2009, din actele de constatare medico-legale, fișă constatări preliminare, certificat constatator al decesului și raportul de constatare medico-legală de autopsie a rezultat că moartea a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragie consecutiv unui politraumatism cu numeroase echimoze și hematoame cranio-faciale, hemoragie meningee, hematom subdural acut de emisfer stâng, aspirat hematie în căile respiratorii superioare și contuzii ale membrelor la o persoană cu steatoză hepatică. Leziunile constatate la autopsie și care au determinat decesul victimei, respectiv cele de la nivelul capului, s-au produs prin lovire activă repetată cu corp dur, posibil pumn și în condițiile stabilite de anchetă.

Leziunile de la nivelul membrelor s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure la aceeași dată și nu au legătură cauzală cu decesul. Urina recoltată de la cadavru conține 0,30 g %o alcool. Din nota de examinare medico-legală nr. 604 din 10 august 2009, privind examinarea inculpatului, a rezultat că acesta prezintă leziuni produse prin zgâriere posibil cu unghiile și prin lovire cu sau mai probabil de un corp dur. Leziunile sunt recente de câteva ore, necesită 2-3 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor care nu pun în primejdie viața.

Situația de fapt expusă mai sus și reținută de instanța de fond a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: notă sesizare parchet; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto; declarațiile părților civile fișă de constatări preliminare leziuni și certificatul medical constatator al decesului; raportul de constatare medico-legală la autopsie și planșă foto, procesul-verbal de conducere în teren, reconstituire a faptei și planșe foto, declarațiile martorilor, procesul-verbal de ridicare scrisoare către inculpat, dovada de predare - primire telefon; declarațiile inculpatului date atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței; procesul-verbal și buletinul test alcoolemie inculpat cu aparat etilotest P. - rezultat 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat, procese-verbale de verificare - investigații la locul faptei, procesul-verbal de verificare haine inculpai și planșe foto.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei de către inculpat, din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. C) C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen. Instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, având în vedere următoarele considerente: Faptul că inculpatul a lovit în mod repetat victima cu pumnii, lovind-o cu capul de masă și trăgând-o de pâr, aspecte ce se coroborează cu raportul de expertiza medico-legală autopsie ce a concluzionat că decesul victimei s-a datorat leziunilor constatate la nivelul capului care s-au produs pun lovire repetată cu corp dur, posibil pumn, demonstrează că încadrarea juridică a faptei este aceea de omor calificat.

Chiar daca inculpatul nu a avut intenția directă de a ucide victima, instanța apreciază că în cauză este vorba de o intenție indirectă. În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzute de art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen ., text de lege ce a fost enunțat în ședință publică și în baza cărora se va pronunța condamnarea inculpatului. La individualizarea, conform arc 72 C. pen. a pedepsei aplicate inculpatului precum și modului de executare, au fost avute în vedere atât criteriile generale de individualizare, limitele pedepsei precum și circumstanțele reale și personale. Totodată, s-a avut în vedere că inculpatul are 2 copii majori, ambii studenți, deși pensionar acesta lucra ca muncitor necalificat, iar pe parcursul procesului penai a manifestat un comportament sincer și de regret în raport cu infracțiunea săvârșită.

La dosarul cauzei s-au depus o serie de caracterizări din care rezultă comportamentul ireproșabil al inculpatului anterior săvârșirii faptei. S-a mai reținut și faptul că inculpatul nu are antecedente penale. Având în vedere aceste aspecte, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., cu efectele prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., pedeapsa coborându-se sub limita minima specială prevăzută. În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a se reține circumstanța atenuantă a provocării prev. De art. 73 lit. b) C. pen., instanța a apreciat că nu rezultă din probatorii vreo provocare din partea victimei. Faptul că inculpatul a lovit-o pe soția sa pe fondul geloziei, nu determină vreo stare de provocare Ca modalitate de executare, instanța a apreciat că se impune executarea pedepsei în regim de detenție.

Împotriva hotărârii instanței de fond, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și Inculpatul B.E., criticând-o ca nelegală și netemeinică. Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe, în primul rând, pentru reținerea incorectă a circumstanțelor atenuante judiciare, în sensul că, în mod greșit instanța a reținut în mod global aplicarea disp. art. 74 C. pen., fără a specifica articolul sau litera la care face referire. În al doilea rând, primul apelant, critică dispoziția instanței de reținere a circumstanțelor atenuante judiciare, având în vedere gravitatea faptei săvârșită de acesta și pericolul social deosebit prezentat de inculpat.

În ceea ce privește apelul formulat de inculpat, acesta a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, precum și reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen., respectiv faptul că ar fi fost provocat de atitudinea victimei. Prin Decizia penală nr. 34/ A din 2 martie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală, a fost admis apelul Parchetului, desființată în parte sentința și rejudecând,s-au completat dispozițiile privind circumstanțele atenuate judiciare în sensul aplicării art. 74 lit. a) și c) C. pen. S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de la 8 ani la 11 ani închisoare.

A fost obligat inculpații să se supună prelevării probelor biologice necesare realizării profilului genetic în vederea stocării în Sistemul Național de date genetice judiciare. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței. S-a dedus prevenția la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului. A fost respins ca nefondat apelul inculpatului, acesta fiind obligat la 50 lei cheltuieli judiciare către stat. Analizând hotărârea apelată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, a motivelor de apel, conform disp. art. 378 alin. (1) C. proc. pen, s-a constatat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt din prezenta cauză, precum și vinovăția inculpatului. În fapt, s-a reținut că în noaptea de 09/10 august 2009, inculpatul B.E., pe fondul consumului de alcool și motivat de faptul că primise o scrisoare de ia numitul N.G.

în care susținea că soția inculpatului ar fi întreținut raporturi sexuale cu acesta, a aplicat victimei, soția sa mai multe lovituri ce i-au provocat leziuni traumatice care au condus ia decesul acesteia. Fapta se încadrează ?n prevederile art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. și a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la f ața locului, declarațiile părților civile, fișa de constatări preliminare leziuni și certificatul medical constatator al decesului raportul de constatare medico-legală la autopsie și planșă foto, declarațiile martorilor .declarațiile inculpatului și buletinul țese alcoolemie a acestuia. În pronunțarea hotărârii de condamnare a inculpatului, instanța de fond, deși in motivarea acesteia a arătat împrejurări ce atenuează vinovăția inculpatului, ce s-ar încadra în dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.

în dispozitivul hotărârii a reținut, în mod global, dispozițiile art. 74 C. pen., ceea ce contravine Deciziei nr. 2009/2007 a I.CC.J., care impune individualizarea prevederilor art. 74 C. pen. Pe de altă parte instanța, deținând circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, a dat o prea mare eficiență acestora, coborând pedeapsa aplicată cu mult sub minimul prevăzut de lege. În aceste condiții, instanța de apel a considerat că se impune în cauză reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) din C. pen., dată fiind situația inculpatului care se află la primul impact cu legea penală și a avut o atitudine de regret facă de faptă, cumulat cu situația familială a acestuia, aplicându-i-se o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege, așa cum prevede art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., însă într-un cuantum mai mare decât cel aplicat de instanța de fond.

Cu privire la motivul de nelegalitate privind faptul că instanța de fond nu a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, acesta a fost admis și, în baza disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea probelor biologice de acesta în vederea stocării acestora în sistemul național de date genetice judiciare, așa cum se prevede în această lege. În ce privește motivul de apel al inculpatului referitor la schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșită de acesta, din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen., acesta nu a fost reținut de instanța de apel. Întrucât calificarea faptei se face în funcție de intensitatea loviturilor aplicate victimei, frecvența acestora, obiectul vulnerant, precum și zona vitală vizată de inculpat.

În cauza de față, inculpatul a aplicat lovituri victimei cu pumnii în principal în zona capului. A tras-o de păr și a lovit-o cu capul de masa din bucătărie în timp ce stătea pe scaun; loviturile fiind atât de puternice încât i-au provocat leziuni craniene cu consecința decesului acesteia. Lovirea victimei s-a produs în mas multe etape și locuri din apartament și, poate, inițial inculpatul a vrut să-i aplice o corecție victimei, însă prin frecvența și intensitatea loviturilor, fapta acestuia a căpătat o intenție indirectă de a-i suprima viața. Chiar dacă victima nu a decedat imediat, agonizând câteva ore, nu conduce la ideea că fapta acestuia s-ar încadra în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte.

întrucât nu numai intervalul scurs de la cauză la efect trebuie luat în considerare, ci, așa cum s-a arătat mai sus. atitudinea subiectivă a inculpatului, locul vizat și intensitatea loviturilor ce au condus la decesul victimei. În ceea ce privește apărarea inculpatului cu privire la reținerea circumstanței atenuante a provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen., aceasta nu poate fi reținută, deoarece, inculpatul a primit scrisoarea de ia presupusul amant ai victimei cu câteva zile înainte, după care au mai urmat certuri și violente, motiv pentru care vineri seara, victima o informase pe fiica sa care se afla la București despre faptul că inculpatul o bătuse. Potrivit disp.

art. 73 lit. b) din C. pen., pentru a se considera că infracțiunea a fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, aceasta trebuie să se fi produs imediat pentru a crea o stare de necontrolat pentru inculpat și nu după trecerea unei perioade de timp ce ar fi putut atenua această stare. Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul B.E. Parchetul a invocat cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului și condamnarea acestuia la o pedeapsă în limitele prevăzute de lege,considerându-se că reținerea acestor circumstanțe nu se justifică doar prin regretul și lipsa antecedentelor penale, acestea fiind împrejurări formale.

În condițiile în care inculpatul a săvârșit o faptă foarte gravă. Inculpatul a invocat cazurile de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 și 14 C. proc. pen. .solicitând în principal schimbarea încadrării juridice și reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., iar în situația aprecierii ca neîntemeiate a acestor motive, menținerea pedepsei aplicată de prima instanță. În susținerea primului motiv de recurs, a arătat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., cu reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen. și a circumstanțelor atenuante, sens în care a motivat că din probe rezultă atitudinea nonviolentă a inculpatului față de soția sa, care a săvârșit fapta pe fondul tulburării puternice cauzate de încălcarea demnității, ca urmare a primirii unei scrisori de la amantul soției sale.

A mai arătat că în mod greșit s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă, iar nu cu pretenție, din probe rezultând 23 a lovit-o în două zile și că moartea nu a fost imediată, ci ducă o stare de agonie. A mai arătat că, deși s-au reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și, în mod greșit s-a omis reținerea și a art. 74 lit. b) C. pen., instanța de apei a majorat pedeapsa aplicată inculpatului. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate,înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate. Atât instanța de fond,cât și cea de apel au reținut în mod corect situația de fapt,pe baza materialului probator administrat în cauză, inclusiv declarațiile inculpatului.

Acesta nu a negat săvârșirea faptei în materialitatea ei, ci doar forma de vinovăție cu care se reține că ar fi acționat., susținând in esență că nu a urmărit și nici nu a acceptat moartea victimei. Lovirea repetata și în mai multe reprize cu pumnii în zona capului și a feței,precum și lovirea victimei cu capul de masă, având ca urmare producerea unui politraumatism cu numeroase echimoze și hematoame cranio-cerebrale, hemoragie meningee și hematom subdural acut de emisfer stâng caracterizează fapta săvârșită de inculpat ca fiind săvârșită cu intenția de a ucide,iar nu cu intenția de vătămare a integrității corporale cu urmarea morții survenite din culpă,prin depășirea intenției făptuitorului.

Chiar dacă nu a urmărit uciderea victimei,din modalitatea în care a acționat rezultă că inculpatul a acceptat posibilitatea producerii unui asemenea rezultat, ceea ce din punctul de vedere al vinovăției corespunde săvârșirii faptei cu intenție indirectă și determină încadrarea juridică a acesteia în infracțiunea de omor calificat, iar nu în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. În ce privește circumstanța atenuantă a provocării, Curtea reține că existența unei relații extraconjugale a victimei,deși este de natură a provoca o tulburare făptuitorului,nu este suficientă prin ea însăși pentru a conduce la concluzia că acesta a acționat în stare de provocare.

În speță,așa cum rezultă din probatoriul administrat (declarațiile inculpatului și ale martorului N.G.), cu 7-8 zile mai înainte de comiterea faptei inculpatul a aflat de la acesta din urmă despre relațiile sale intime cu victima .realitate întărită ulterior de către martor prin scrisoarea adresată inculpatului și de care acesta a luat cunoștință cu câteva zile înainte de săvârșirea infracțiunii. În aceste condiții,având în vedere intervalul de timp scurs în raport cu momentul în care inculpatul era îndreptățit să resimtă o stare de tulburare ca efect al devoalării conduitei soției sale,nu se poate reține că în momentul în care el a săvârșit fapta dedusă judecății s-a aflat într-o stare în care să nu fi fost capabil să se abțină de la comiterea infracțiunii.

Pentru a se reține că făptuitorul a acționat în stare de provocare, este necesar ca riposta sa să se producă imediat după comiterea actului provocator sau după ce el a luat cunoștință despre acesta (dacă nu a fost prezent la locul actului de provocare); cu cât interval de timp scurs de la momentul provocării este mai mare, cu atât mai improbabil este ca făptuitorul să fi acționat ca efect al tulburării produse, căci pe măsura trecerii timpului starea de surescitare nervoasă cauzată de actul provocator se atenuează, făptuitorul își redobândește controlul asupra acțiunilor sale, iar conduita sa nu mai poate fi scuzabilă din aceasta perspectivă. În ce privește individualizarea pedepsei, Curtea apreciază că aceasta reflectă criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

În acest sens, inculpatul a comis o infracțiune gravă, ce a avut ca urmare moartea unei persoane, însă nu se poate face abstracție de circumstanțele în care aceasta a fost comisă, chiar dacă ele nu îndreptățesc reținerea stării de provocare, conform art. 73 lit. b) C. pen. În același timp. circumstanțele personale îi sunt favorabile inculpatului și nu se reduc la lipsa antecedentelor penale, în condițiile în care în dosarul de fond există mai multe înscrisuri care conturează un comportament corespunzător al acestuia anterior comiterii infracțiunii, atât în familie, cât și în societate. În ce privește conduita procesuală, chiar dacă a încercat să-și justifice fapta,inculpatul a recunoscut săvârșirea acesteia și a regretat-o în mod constant.

În fine, în legătură cu circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. b) C. proc. pen., Curtea constată că aceasta nu este incidență în cauză, în condițiile în care copiii victimei nu au formulat pretenții civile. În concluzie, Curtea apreciază că în cauză au fost evaluate corespunzător toate criteriile de Individualizare prevăzute de lege, iar pedeapsa astfel stabilită este aptă să asigure prin cuantumul său realizarea scopului general înscris în art. 52 C. pen., neexistând motive care să justifice nici micșorarea si nici majorarea acesteia în raport cele stabilite prin decizia instanțe" de apel. Așa fiind, ambele recursuri sunt nefondate și vor fi respinse conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.,cu deducerea prevenției la zi pentru inculpat și obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGI!

D E C I D E Respinge, ca nefondate, scursurile decorate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și de recurentul intimat inculpat B.E. împotriva Deciziei penale nr. 34/ A din 2 martie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată recurentului intimat inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 10 august 2009 la 13 mai 2010. Obligă recurentul intimat inculpat la plata sumei de 250 lei cu titlul de cheltuieli judiciare căt r e stat din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2010.