ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2953/2010

Asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la nr.

4990/99 din 16 iulie 2008, M.T. a solicitat în contradictoriu cu Primarul

Municipiului Iași și Municipiul Iași, anularea dispoziției nr. 2517 din 3

decembrie 2007 emisă de Primarul Municipiului Iași prin care i-a fost respinsă

notificarea – privind acordarea despăgubirilor bănești aferente imobilului

situat în Iași, preluat de stat abuziv, prin naționalizare și expropriere. În

motivarea contestației, petiționarul arată că imobilul aparținând autorului său

B.T. – situat în Iași, figurează atât la poziția nr. 8 din tabelul anexă

privind imobilele naționalizate prin Decretul nr. 170 din 29 august 1974 cât și

la poziția nr. 52 din Tabelul anexă, cuprinzând imobilele naționalizate prin

Decretul de expropriere nr. 73 din 24 februarie 1982.

Se mai afirmă prin acțiune că în mod

greșit prin dispoziția nr. 2517/2007 Primarul Municipiului Iași i-a respins

notificarea pe considerentul că până la soluționarea acesteia nu a depus acte

doveditoare privind calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii

și a dreptului de proprietate în privința imobilului în litigiu, deoarece

acestea au fost depuse odată cu notificarea.

Prin decizia nr. 1695 din 29

octombrie 2008 Tribunalul Iași, a respins ca nefondată cererea reclamantului M.T.,

reținându-se că din actele transmise nu se poate constata calitatea

reclamantului de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii,

deoarece din cele două acte de preluare – unul pentru suprafața de teren de 113

mp iar celălalt pentru 427 mp teren – ambele suprafețe situate în Iași, rezulta

că preluarea s-a făcut de la T.M. și C.R. și nu de la B.T. și D.T.

Curtea de Apel Iași, prin decizia

nr. 110 din 15 iunie 2009 a secției civile și pentru cauze cu minori și de

familie a admis apelul reclamantului T.M. împotriva sentinței civile nr. 1695

din 29 octombrie 2008 a Tribunalului Iași, pe care a schimbat-o în parte.

Dispunând anularea dispoziției nr. 2517 din 3 decembrie 2007 a Primarului Municipiului Iași, instanța de apel a stabilit calitatea reclamantului de persoană

îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii în condițiile Titlului VII din

Legea nr. 247/2005 pentru imobilul din Iași, compus din construcțiile demolate

(casa și anexe gospodărești și suprafața de 200 mp teren.

Totdeodată, prin decizie, instanța

de apel a păstrat dispoziția privitoare la respingerea acțiunii în

contradictoriu cu Municipiul Iași prin primar.

Pentru a pronunța această soluție,

Curtea de Apel Iași a reținut că reclamantul este persoană îndreptățită

„deoarece suprafața de 540 mp de teren preluată de stat prin cele două decrete

de expropriere s-a făcut de la T.M. și C.R.

Din certificatul de naștere seria EN

nr. 12253 rezultă că T.M. este fiul lui T.B. și T.D., iar din certificatul de

schimbare a numelui nr. 142655 din 28 iulie 1967 rezultă că T.C.M. și-a

schimbat numele în T.K.M.

Declarația autentică nr. 63 din 4

martie 2006 a reclamantului care atestă că este una și aceeași persoană cu T.M.,

T.K.M., T.C.M., se coroborează cu declarația numitului T.V., care atestă că

reclamantul și-a schimbat numele din M. în M.K. și este fiul lui T.B. și T.D.

Curtea a concluzionat că

înscrisurile dosarului probează fără echivoc identitatea dintre persoana

reclamantului notificator și cea de la care a fost expropriat imobilul din Iași

– prin cele două decrete și că R.K. care figurează alături de reclamant, este

sora acestuia, decedată la data de 12 mai 1993. De asemenea curtea de apel a

mai reținut că deși reclamantul este persoană îndreptățită la întreaga

suprafață de teren expropriată de 540 mp – acestuia nu îi pot fi acordate

măsuri reparatorii decât pentru suprafața de 200 mp teren și pentru construcția

demolată, cât a solicitat prin notificare.

Împotriva deciziei nr. 110 din 5

iunie 2009 a Curții de Apel Iași au declarat recurs M.T. prin mandatar P.L. și

Municipiul Iași.

În recursul reclamantului întemeiat

pe dispozițiunile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., se susține în esență că

în mod greșit s-a dispus acordarea măsurilor reparatorii doar pentru suprafața

de 200 mp, deoarece în notificare se menționează că pe teren există două

blocuri de locuit, astfel că terenul este mult mai mare decât 200 mp. În afară

de aceasta, notificatorul pretinde că prin cererea precizatoare la notificare,

înregistrată inițial prefectura Iași, care la rândul său a înaintat notificarea

Municipiului Iași – a arătat adresa corectă a imobilului și că suprafața

terenului solicitat este de 224 mp așa cum se atesta prin expertiza

extrajudiciară atașată cererii precizatoare.

- Recurentul pretinde de asemenea că

instanța de apel nu a respectat principiul rolului activ postulat de art. 129

alin. (5) C. proc. civ., deoarece a ignorat raportul de expertiză

extrajudiciară de care acesta a înțeles să se folosească, și nu a dispus în

acest sens o nouă expertiză cu atât mai mult cu cât chiar Comisia Județeană de

aplicare a Legii nr. 10/2001 l-a îndrumat pe contestator să procedeze la

efectuarea unei expertize pentru evaluarea imobilului.

În recursul declarat și motivat în

drept pe dispozițiunile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Municipiul Iași susține

că în cauză au fost înfrânte dispozițiunile art. 24 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 10/2001 republicată, deoarece pentru aplicarea prezumției legale era

necesar să se probeze că imobilul notificat era deținut de același proprietar

sau autorul acestuia la data preluării abuzive. În cauză, contestatorul era

dator să depună în dovedirea cererii sale extrasul de carte funciară, istoricul

de rol fiscal, procesul verbal întocmit cu ocazia preluării și orice alt act

emanând de la o autoritate din acea perioadă, care atestă direct sau indirect

faptul că bunul respectiv aparținea persoanei ce figura în actul de preluare.

Recursul reclamantului este

întemeiat.

Prin notificarea nr. 1666 N/2001

adresată de reclamant Prefecturii Județului Iași și înaintată de aceasta

Primăriei Iași – pentru Municipiul Iași s-au solicitat măsuri reparatorii prin

echivalent bănești aferente imobilului din Iași, compus din teren și

construcții preluate de stat prin decretele de expropriere nr. 73 din 24

februarie 1982 și 170 din 29 august 1974.

Prin dispoziția nr. 2517 din 3

decembrie 2007 Primarul Municipiului Iași a respins notificarea contestatorului

M.T. cu motivarea că acesta nu a depus până la momentul soluționării

notificării, înscrisuri doveditoare privind calitatea acestuia de persoană

îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii.

Corect Curtea de Apel Iași admițând

apelul contestatorului, a schimbat sentința nr. 1695 din 29 octombrie 2008 a Tribunalului Iași prin care contestația a fost respinsă, dispunând în consecință anularea

dispoziției nr. 2517 din 3 decembrie 2007 a Primarului Municipiului Iași și a stabilit calitatea reclamantului de persoană îndreptățită la acordarea

măsurilor reparatorii în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru

imobilul din Iași, compus din casă și anexe gospodărești demolate și suprafața

de 500 mp. La pronunțarea acestei soluții s-au avut în vedere dispozițiunile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 care instituie prezumția existenței

dreptului de proprietate decurgând din actul normativ sau de autoritate prin

care s-a dispus preluarea abuzivă a imobilului în baza unor probe contrare,

coroborată cu Decretul de expropriere nr. 73 din 24 februarie 1982 din care

rezultă că la poziția nr. 52 figurează T.M. și C.R. cu suprafața expropriată de

113 mp teren din Iași, și Decretul nr. 170 din 29 august 1974, unde la poziția

nr. 8, aceleași persoane figurează cu suprafața de teren de 427 mp expropriată

de la aceeași adresă.

Raportat la prevederile legale

arătate și decretele de expropriere, Curtea de Apel a reținut că suprafața de

teren expropriată la adresa din Iași, este de 540 mp iar proprietarii acesteia

erau la data preluării T.M. și C.R.

S-a probat cu certificatul de

naștere și certificatul de schimbare de nume nr. 142655 din 28 iulie 1967 ca T.M.,

persoana care figura în anexele la decretul de expropriere descendentul lui T.B.

și T.D. – și-a schimbat numele în T.M.K. – formulând sub acest nume atât

notificarea cât și contestația împotriva dispoziției nr. 2517 din 3 decembrie

2007 emisă de Primarul Municipiului Iași. Cu certificatul de calitate de

moștenitor nr. 106/2003, contestatorul a probat că este succesorul lui T.B. și T.D.

care sunt și autorii R.K. – decedată la 12 mai 1993 (sora sa) și care de

asemenea figurează în cele două decrete de expropriere.

Este cert că reclamantul cu probele

administrate și-a dovedit dreptul de proprietate în privința suprafeței de

teren de 540 mp preluată de stat prin expropriere de la acesta și sora sa R.K.

– și deci calitatea de persoană îndreptățită.

Greșit Curtea de apel a dispus

acordarea măsurilor reparatorii doar pentru suprafața de teren de 200 mp cu

motivarea că prin notificare s-ar fi solicitat doar această suprafață, deși

reține că statul a preluat abuziv prin expropriere suprafața de 540 mp.

În cauză, prin notificare

reclamantul a arătat că numai suprafața curții avea suprafața de 200 mp, ceea

ce presupune ca restul suprafeței de teren până la 540 mp expropriată, era

ocupat de construcții – casă de locuit și anexe gospodărești, pentru care i-au

fost acordate măsuri reparatorii. Un argument suplimentar în această direcție

este și actul precizator, care face corp comun cu notificarea – prin care

reclamantul a solicitat acordarea măsurilor reparatorii pentru o suprafață mult

mai mare, aceea de 2245 mp, decât a putut să-și probeze dreptul de proprietate

– prin cele două decrete de expropriere – aferente suprafeței de 540 mp. Ideea

reparării integrale a prejudiciului cauzat persoanei îndreptățite, dedus din

principiul interpretării legii în favoarea acesteia – și care trebuie să

asigure acesteia un real

restitutio in integrum

, excede principiului

disponibilității, și operează în limitele probării dreptului de proprietate

încălcat prin măsurile abuzive de preluare a imobilelor, în perioada de incidență

a legii.

Din această perspectivă de

interpretare a Legii nr. 10/2001, recurentul T.K.M., este îndreptățit la

acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în condițiile Titlului VII din

Legea nr. 247/2005 pentru suprafața de teren de 540 mp în loc de 200 mp cât s-a

reținut prin decizia nr. 110/2009 pronunțată în apel. Ca urmare în temeiul art.

313 C. proc. civ. recursul reclamantului va fi admis.

Recursul Municipiului Iași este nefondat

deoarece așa cum s-a arătat mai sus reclamantul și-a probat dreptul de

proprietate pentru o suprafață de teren mai mare decât aceea solicitată prin

notificare – beneficiind de prezumția instituită de art. 24 din Legea nr.

10/2001 și dovedind totdeodată raportul de rudenie colaterală cu K.R. (persoana

care figurează alături de T.M. în decretele de expropriere, precum și faptul că

reclamantul T.K.M. este una și aceeași persoană cu T.M., T.R.M., T.M.K. și T.C.M.

– al cărui prenume s-a schimbat în „M.” – potrivit certificatului de schimbare

de nume.         Nelegal Municipiul Iași prin recursul declarat contestă

incidența în cauză a prezumției de proprietate instituită de art. 24 din Lege,

de vreme ce nu a administrat probe concludente și pertinente de natură să

înlăture această prezumție instituită în favoarea persoanei îndreptățite,

aflată în imposibilitate de a-și proba dreptul de proprietate, valorificat prin

procedura Legii nr. 10/2001.

Din această perspectivă în temeiul

art. 312 C. proc. civ. recursul Municipiului Iași va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamantul M.T. împotriva deciziei nr. 110 din 5 iunie 2009 a Curții de Apel Iași, secția civilă, pe care o casează în parte în sensul că stabilește

calitatea reclamantului de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor

reparatorii în echivalent în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005

pentru imobilul situat în Iași, compus din construcții demolate – casă și anexe

gospodărești și suprafețe de 540 mp teren, în loc de 200 mp.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Primarul Municipiului Iași împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 mai 2010.