ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8332/2009

Deliberând recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: La 14 iunie 2005, reclamanții B.E., B.S., F.N. și B.H.E. au chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Galați, solicitând anularea Dispoziției nr. 1616/SR din 21 aprilie 2005. În motivarea cererii, întemeiată pe art. 9 și art. 24 alin. ultim din Legea nr. 10/2001, reclamanții au susținut că: - au solicitat, prin notificare, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul (teren și construcție) situat Galați; - prin dispoziția contestată pârâta le-a respins notificarea pe considerentul că nu au făcut dovada dreptului de proprietate și a deposedării; - vor depune copia titlului de proprietate al autorului lor, iar pârâta trebuie să indice actul care justifică administrarea și dispoziția juridică a imobilului în discuție.

Tribunalul Galați, secția civilă, prin sentința nr. 172 din 5 februarie 2008, a respins acțiunea, ca nefondată. S-a reținut că reclamanții nu și-au îndeplinit obligația legală de a depune actele prin care înțeleg să-și dovedească pretențiile. Curtea de Apel Galați-secția civilă, prin Decizia nr. 147 din 10 septembrie 2008, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanți. S-a reținut că: - prima instanță a soluționat pricina în lipsa apărătorului reclamanților (care nu a solicitat amânarea judecății pentru imposibilitate de prezentare) dar s-a conformat exigențelor art. 156 alin. (2) C. pr. civ.

pentru a da acestuia posibilitatea de a depune concluzii scrise și, implicit, actele doveditoare necesare; - nici la instanța de fond și nici în apel reclamanții nu au reușit să facă dovada că imobilul a fost preluat de la B.A., autorul lor; - astfel, xerocopia listei anexă a Decretului nr. 92/1950 depusă de reclamanți este aproape indescifrabilă (ca urmare a executării defectuoase) dar, oricum, din cuprinsul ei rezultă că imobilul din Galați, a fost preluat de la B.S., și nu de la B.A., autorul apelanților. Reclamanții au declarat recurs, prin care au solicitat modificarea ultimei hotărâri, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței, admiterii acțiunii, anulării dispoziției contestate și obligării părții adverse la emiterea unei noi dispoziții, cu propuneri de acordare de despăgubiri.

În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reclamanții au susținut că judecătorii sunt obligați să cunoască legea, astfel că, potrivit art. 129 alin. (4) – (5) C. pr. civ., instanța intermediară trebuia să verifice lista anexă a Decretului nr. 92/1950, și nu să le respingă apelul pe considerentul că au depus la dosar o copie mai puțin lizibilă a acestei liste.

Criticile formulate de recurenții reclamanți sunt nefondate deoarece: - deși a reținut că a actul depus de reclamanți (xerocopia listei anexă a Decretului nr. 92/1950) este aproape indescifrabil, instanța de apel a analizat conținutul acestui înscris, ajungând la concluzia că din conținutul său nu rezultă calitatea apelanților, de persoane îndreptățite în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001; - de altfel, trebuie menționat că reclamanții, pe lângă omisiunea de a depune acte doveditoare, nu au indicat (nici în faza administrativă, și nici în cursul procesului) cine era proprietar al imobilului la data preluării abuzive și care sunt legăturile lor cu acea persoană. Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. pr.

civ, prezentul recurs va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți împotriva Deciziei civile nr. 147 din 10 septembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția civilă, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2009.