ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 938/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1001 din 10 octombrie 2008,

Tribunalul Bacău a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind

opoziția la înscrierea de mențiuni în registrul comerțului a hotărârii generale

extraordinare din data de 14 ianuarie 2008 a SCM U. Buhuși și a respins ca

atare acest capăt de cerere.

A admis în parte acțiunea

formulată de reclamanții I.M., C.I., C.N., C.M., M.G., A.R., Z.E. împotriva

pârâtei SCM U. Buhuși.

A anulat hotărârea adunării

generale extraordinare din 14 ianuarie 2008 a SCM U. Buhuși.

A dispus ca hotărârea

irevocabilă de anulare să fie menționată în Registrul Comerțului și publicată

în M. Of. al României, Partea a VII-a.

A fost obligată pârâta să

achite reclamanților suma de 1.229,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În ce privește excepția

inadmisibilității capătului de cerere privind opoziția la înscrierea de

mențiuni în Registrul Comerțului a hotărârii adunării generale extraordinare

din data de 14 ianuarie 2008, instanța a admis-o, având în vedere dispozițiile art.

20 din Legea nr. 1/2005.

Din analiza convocatorului

adunării generale extraordinare a membrilor cooperatori pentru data de 14

ianuarie 2008 cu raportare la dispozițiile art. 15 alin. (6) și (7) din Actul

constitutiv și art. 34 alin. (6) și (7) din Legea nr. 1/2005, instanța a

constatat că acesta nu a fost întocmit conform dispozițiilor legale menționate,

în sensul că la pct. 2 din convocator nu s-a specificat ce articole din actul

constitutiv urmau să fie modificate și nici nu s-a publicat textul integral al

propunerilor de modificare a art. 48 alin. (8), art. 39 alin. (2) și art. 38 alin.

(3) din actul constitutiv al societății pentru a se lua la cunoștință de

conținutul acestora.

În ce privește textul art. 38

alin. (3), așa cum a fost modificat prin hotărârea din data de 14 ianuarie

2008, în sensul că, societatea cooperativă este angajată legal în operațiunile

financiare și patrimoniale prin semnătura președintelui, sub controlul

membrilor consiliului de administrație, s-a reținut că încalcă dispozițiile art.

10 alin. (2) din Legea nr. 82/1999, modificată prin Legea nr. 259/2007.

De asemenea, angajarea

societății în operațiuni financiar-contabile numai de către președinte, fără

participarea contabilului șef, în persoana reclamantei C.V., este nelegală și

pentru faptul că aceasta are calitatea de membru de drept al consiliului de

administrație, calitate din care nu a fost demisă, nici revocată, iar între

reclamantă și SCM U. Buhuși, s-a încheiat contractul de administrare și

gestionare a patrimoniului din 23 mai 2000 pe o perioadă de patru ani, care

prevede expres atribuții de reprezentare a societății.

Instanța a mai reținut că

reclamanta C.V. a fost reinvestită în funcția de contabil șef prin decizia nr. 17

din 17 aprilie 2006, în baza art. 38 alin. (3) din Statut și hotărârii adunării

generale din 14 aprilie 2006 pentru un mandat de 4 ani, și nici președintele

societății și nici un alt membru al consiliului de administrație nu au studii

superioare economice pentru a angaja legal societatea în operațiuni financiare

și patrimoniale.

Referitor la modificarea art.

48 alin. (8) din actul constitutiv cu privire la reducerea valorii minime

obligatorii a aporturilor individuale de la 700 lei la 260 lei, instanța a

constatat că au fost încălcate dispozițiile art. 47 alin. (1) din actul

constitutiv și art. 73 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2005, deoarece această

măsură nu a fost motivată și justificată, așa după cum rezultă din

procesul-verbal de ședință din data de 14 ianuarie 2008, precum și din actele

depuse de către pârâtă.

Cu privire la art. 3 din

hotărâre, analizând procesul - verbal din această dată, s-a reținut că nu s-a

dat cuvântul celor 7 membri cooperatori, care au solicitat divizarea, de a-și

exprima punctul de vedere cu privire la această solicitare.

În ce privește cvorumul cu

care a fost adoptată hotărârea din data de 14 ianuarie 2008, instanța a reținut

că în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Actul constitutiv, și art.

36 alin. (1) teza finală din Legea nr. 1/2005, adunarea generală extraordinară este

legal constituită în prezența a trei pătrimi din numărul membrilor cooperatori

și poate lua hotărâri valabile cu majoritatea voturilor membrilor cooperatori

prezenți.

Ori, din probele

administrate a rezultat că din totalul membrilor cooperatori înregistrați la

data de 14 ianuarie 2008 (24 membri) au fost prezenți la adunarea generală

extraordinară un număr de 23 de membri, situație în care hotărârea adunării ca

să fie valabilă trebuia luată cu majoritatea voturilor membrilor cooperatori

prezenți, ori hotărârea în discuție a fost luată cu votul favorabil a 11

membrii cooperatori prezenți, 7 votând împotrivă, iar 5 s-au abținut.

Împotriva hotărârii

pronunțate de Tribunalul Bacău a declarat apel SCM U. Buhuși și prin decizia nr.

7/CC din 30 iunie 2009 Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a respins apelul.

Pentru a hotărî astfel

instanța de apel a reținut că nu au fost îndeplinite condițiile de formă și

fond privind adunarea generală extraordinară; că apelanta face susțineri fără a

le proba și contravin chiar actelor pe care le-a întocmit; astfel, la dosar se

află depus convocatorul din care rezultă faptul că nu s-au specificat ce

articole din actul constitutiv urmau a fi modificate și nici nu a fost publicat

textul integral al propunerilor de modificare; că nu s-a făcut nicio confuzie

de către instanța de fond între capital și valoarea nominală a contribuției

membrilor atâta timp cât capitalul social este constituit și din aportul

individual al acestor membri, astfel că această reducere trebuia motivată; că

pentru a fi legală hotărârea, trebuia un procent de 11,5, care nu a fost

realizat.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs pârâta SCM U. Buhuși, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea

deciziei în sensul admiterii apelului și pe fond respingerea acțiunii, cu

cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea în fapt a

recursului s-a susținut că reclamanții nu au calitate procesuală activă să

atace hotărârea adunării generale extraordinare deoarece au votat favorabil

toate hotărârile de pe ordinea de zi a adunării; că, convocatorul îndeplinește

condițiile stabilite de art. 15 alin. (6) din actul constitutiv, cât și

dispozițiile art. 34 alin. (6) din Legea nr. 1/2005; că instanța nu a studiat

dispozițiile art. 26 alin. (5) teza a II-a din Actul constitutiv în sensul că

în consiliul de administrație poate fi ales și contabilul șef; că s-a făcut o

confuzie între art. 47 alin. (1) și (2) din Actul constitutiv, ce stabilește cele

trei condiții pentru reducerea capitalului social al societății și art. 48 ce

stabilește valoarea minimă, obligatorie, a aportului individual a membrului

cooperator la capitalul social al societății; că această decizie de reducere a

aportului individual nu trebuia motivată și justificată; că fiind vorba de

„majoritatea voturilor membrilor cooperatori prezenți”, erau necesare un număr

de 12 voturi pentru a exista majoritate din totalul de 23 membri prezenți; că

admițându-se în parte acțiunea instanța era obligată să acorde reclamanților

numai partea din cheltuielile de judecată corespunzătoare pretențiilor admise

și ca atare instanța trebuia să oblige doar la jumătate din suma de 1.229 lei

și că greșit în apel s-a obligat apelanta la plata cheltuielilor de judecată în

sumă de 714 lei.

Intimații C.I., C.N., C.M.,

M.G., A.R., Z.E. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea

recursului ca nefondat.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea actelor de la

dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente

cauzei se apreciază că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și

temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de pârâtă.

Potrivit art. 44 alin. (3)

din Legea nr. 1/2005 hotărârile adunărilor generale contrare prevederilor

prezentei legi și ale actului constitutiv pot fi atacate în justiție în termen

de 15 zile de la data menționării în registrul comerțului, de oricare dintre

membrii cooperatori care au luat parte la adunarea generală și au votat

împotrivă sau care nu au participat la adunarea generală.

Astfel, calitate procesuală

activă în astfel de acțiuni o pot avea membrii cooperatori care au luat parte

la adunarea generală și au votat împotrivă sau care nu au participat la

adunarea generală.

În speță din procesul - verbal

al adunării generale extraordinare din 14 ianuarie 2008 nu rezultă care dintre

membrii cooperatori prezenți la adunarea generală au votat pentru sau

împotrivă, situație în care nu se poate concluziona că reclamanții în calitatea

lor de membrii cooperatori și participanți la adunarea generală au votat în

favoarea hotărârii.

Ca atare, excepția lipsei

calității procesuale active invocată de recurentă în raport de dispozițiile art.

25 alin. (3) din Actul constitutiv și art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 nu

poate fi primită.

Instanța de apel a făcut o

interpretare și aplicare corectă a dispozițiilor Legii nr. 1/2005 și

prevederilor actului constitutiv constatând nulitatea absolută a adunării

generale extraordinare din 14 ianuarie 2008 ca urmare a neîndeplinirii

condițiilor de formă și fond prevăzute de Legea nr. 1/2005 și Actul

constitutiv.

În mod întemeiat instanța de

apel a reținut că nu au fost respectate prevederile art. 15 alin. (6) din actul

constitutiv și art. 34 alin. (6) și (7) din Legea nr. 1/2005 în condițiile în

care în convocator nu s-a specificat ce articole din actul constitutiv urmau să

fie modificate și nici nu a fost publicat textul integral al propunerilor de

modificare a actului constitutiv.

În ce privește art. 38 alin.

(3) din Actul constitutiv așa cum a fost modificat prin hotărârea din 14

ianuarie 2008 s-a reținut corect că încalcă dispozițiile art. 10 alin. (2) din

Legea nr. 82/1991, modificată și completată.

În mod corect s-a reținut de

instanța de apel că nu s-a făcut nicio confuzie de către instanța de fond între

art. 48 din actul constitutiv și art. 47 din același act constitutiv.

Interpretând aceste texte de

lege, precum și dispozițiile art. 44 pct. 2 instanțele au constatat corect că

această măsură de reducere a valorii minime obligatorie a aporturilor

individuale de la 700 lei la 260 lei trebuia motivată.

De asemenea, în speță nu a

fost îndeplinit nici cvorumul necesar pentru adoptarea unei hotărâri legale de

către adunarea generală extraordinară a membrilor cooperatori care trebuia să

fie luată cu majoritatea voturilor membrilor cooperatori prezenți,

încălcându-se prevederile art. 17 din Actul constitutiv și art. 36 din Legea nr.

1/2005.

Critica ce vizează aplicarea

dispozițiilor art. 276 C. proc. civ. a fost formulată pentru prima dată în

recurs, astfel că această critică nu poate fi analizată în recurs omisso medio.

Instanța de apel a aplicat

corect prevederile art. 274 C. proc. civ. reținând culpa procesuală a apelantei

și a obligat-o la 714 lei cheltuieli de judecată.

Făcând aplicarea

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. se va obliga recurenta - pârâtă la 1.190

lei cheltuieli de judecată în recurs către reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SCM U. Buhuși împotriva deciziei nr. 7/CC din 30 iunie 2009 a Curții

de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Obligă recurenta - pârâtă SCM

U. Buhuși la suma de 1.190 lei cheltuieli de judecată către intimații - reclamanți.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 martie 2010.