ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 975/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 130 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 5341/100/2007, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții A.C., B.M., C.V., C.E.M. și D.M.M. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA. Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, convocarea A.G.A. SC C. SA Baia Mare pentru data de 3 august 2007 a fost făcută de R.M. autorizat fiind potrivit sentinței civile nr. 1951 din 26 iunie 2007 pronunțată în dosar nr. 2542/100/2007 a Tribunalului Maramureș, având în vedere că la data respectivă societatea nu avea organe statutare, prin sentința civilă nr. 1628 din 23 mai 2005 a Tribunalului Maramureș, anulându-se hotărârea prin care a fost numit un consiliu de administrație.

Prin aceeași sentință civilă nr. 1951 din 26 iunie 2007 a fost aprobată și ordinea de zi, la pct. 7 fiind stabilită „alegerea comisiei de cenzori, formată din 3 membri și 3 membri supleanți”, iar la pct. 6 „alegerea consiliului de administrație, format din 3 membri”. Convocatorul A.G.A. pentru ședința din data de 3 august 2007 a fost publicat în M. Of. nr. 1960/28.06.2007 și într-un ziar local, la pct. 6 și 7 fiind specificată alegerea consiliului de administrație și a comisiei de cenzori. Urmare a A.G.A. din 3 august 2007, s-a adoptat Hotărârea nr. 1, prin care s-a aprobat la pct. 7 și 8 consiliul de administrație și comisia de cenzori, așa cum s-a prezentat în convocator.

Deci, prin hotărârea adoptată la data de 3 august 2007 s-au adoptat și votat măsuri, (inclusiv la pct. 7 și 8) care au fost autorizate de instanță prin sentința civilă nr. 1951 din 26 iunie 2007 pronunțată în dosar nr. 2542/100/2007 și în consecință pârâta nu a încălcat dispozițiile art. 129 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, republicată. Cu privire la mențiunea reclamanților că modificarea actului constitutiv al unei societăți pe acțiuni este de competența A.G.E.A., conform art. 113 lit. m) din Legea nr. 317/1990, s-a reținut că pârâta a convocat A.G.A. societății potrivit dispozițiilor date de instanță, prin sentința civilă nr. 1951 din 26 iunie 2006. Potrivit art. 115 din Legea nr. 31/1990, republicată, pentru validitatea deliberărilor A.G.E.A., a fost necesar la prima convocare prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot.

Art. 112 din aceeași lege prevede că pentru validitatea deliberărilor A.G.A. este necesară prezența acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot. Astfel măsura membrilor consiliului de administrație și a comisiei de cenzori a SC C. SA, respectiv hotărârea nr. 1 din 3 august 2007 a fost adoptată cu respectarea condițiilor de cvorum și majoritate prevăzute pentru adoptarea hotărârii A.G.E.A., fiind respectate dispozițiile art. 115 din Legea nr. 31/1990. Împotriva sentinței au declarat apel în termenul legal, reclamanții A.C., B.M., C.V., C.E.M. și D.M.M., solicitând admiterea apelului cu cheltuieli de judecată. În motivarea apelului au arătat că prin cererea de chemare în judecată, reclamanții, acționari ai SC C. SA, au cerut constatarea în principal, a modului defectuos de înregistrare de către O.R.C.

Maramureș a unei mențiuni privind o modificare de act constitutiv al SC C. SA, susținere bazată pe nulitatea modificării actului constitutiv al SC C. SA, constând în schimbarea formei de conducere a societății, lipsa tuturor actelor necesare pentru înregistrarea mențiunii și totodată au solicitat anularea mențiunii din Registrul Comerțului privind această modificare de act constitutiv. Astfel au arătat că societatea a trecut de la o formă de conducere formată din administrator unic și comisie de cenzori formată din 3 membri, la o nouă formă de conducere și anume, consiliu de administrație format din 3 membri și o comisie de cenzori formată din 3 membrii activi și 3 membrii supleanți. În susținerea cauzei au invocat în principal prevederile art. 113 lit. m), art. 117 alin. (6) și (7), precum și art. 129 alin. (7) din Legea nr. 31/1990.

De asemenea au invocat prevederile art. 204 din Legea nr. 31/1990, SC C. SA nedepunând la O.R.C. Maramureș actul constitutiv modificat și actualizat sub noua formă. Totodată, în acest dosar, A.C. a formulat o cerere de recuzare a judecătorului, motivat de faptul că acest judecător se pronunțase cu privire la legalitatea modificării actului constitutiv, admițând la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Maramureș înregistrarea mențiunii contestate. Prin modul de soluționare a cauzei, prin starea de fapt reținută de către instanța de fond, prin motivarea soluției, s-a apreciat că cele învederate instanței de fond, au fost cercetate cu imparțialitate. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 136 din 19 iunie 2008, a anulat apelul declarat de reclamanții B.M., C.E.M., C.V.

și D.M.M. și a respins ca nefondat apelul reclamantului A.C., obligând apelanții, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 719,53 lei către intimata SC C. SA Baia Mare. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că apelanții B.M., C.E.M., C.V. și D.M.M. nu au semnat apelul, cu toate că li s-a acordat termen pentru îndeplinirea acestei obligații și de asemeni au fost citați cu această mențiune. Cu privire la apelul formulat de reclamantul A.C., instanța a reținut, cu privire la respingerea cererii de recuzare a judecătorului M.F. formulată de apelant, că împrejurarea că același judecător, care în calitate de judecător delegat la O.R.C.

s-a pronunțat asupra unei cereri de mențiuni ce poartă asupra modificării actului constitutiv al unei societăți comerciale și care urmează să decidă asupra legalității actului constitutiv pe calea acțiunii în nulitatea actului de modificare a actului constitutiv conform Legii nr. 31/1990, nu poate fi încadrată în ipoteza textului art. 27 pct. 7 C. proc. civ. Cu privire la fondul cauzei, instanța de apel a apreciat că prima instanță a făcut o judicioasă interpretare a materialului probator administrat în cauză și a aplicat corect normele legale incidente în materie și anume a reținut că A.G.A.

din 3 august 2007 a fost convocată de către R.M., persoană autorizată de Tribunalul Maramureș prin sentința nr. 1951 din 26 iunie 2007, că în cuprinsul convocatorului s-a inserat la pct. 6 alegerea consiliului de administrație al societății format din 3 membrii iar la pct. 7 alegerea comisiei de cenzori ai societății format din 3 membrii și 3 membrii supleanți, că la ședința adunării generale s-au votat și aprobat numai punctele înscrise pe ordinea de zi a convocatorului și că deliberările și votul dat în adunarea generală din 3 august 2007 au respectat dispozițiile legale, respectiv cele prevăzute la art. 112, art. 113 și art. 115 din Legea nr. 31/1990.

S-a mai reținut de către instanța de apel că potrivit dispozițiilor Legii nr. 31 /1990 din art. 8 lit. i) corelate cu cele prevăzute la lit. g), g)1, h), i)1, alegerea unui nou consiliu de administrație la o societate comercială pe acțiuni precum și a unei noi comisii de cenzori, nu reprezintă modificarea actului constitutiv al societății. Cu petiția înregistrată la data de 22 iulie 2008, reclamantul A.C. în termen legal, a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în apel și a solicitat în principal admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente iar în secundar admiterea excepției de conexitate, conexarea dosarelor nr. 5341/100/2007 și dosarului nr. 5668/100/2007.

Prin motivele de recurs invocate de reclamant s-a arătat în esență că instanța de apel a încălcat dreptul său la un proces echitabil întrucât nu i-a acordat termenul solicitat, cu toate că cererea de amânare formulată a fost argumentată. A mai arătat recurentul, că instanța a trecut peste excepția de incompatibilitate, în sensul că judecătorul care a soluționat cauza pe fond a participat și la O.R.C. ca judecător delegat, a dispus asupra înregistrării mențiunii de modificare a actului constitutiv al SC C. SA și astfel nu a mai putut asigura obiectivitatea și imparțialitatea în judecarea pricinii.

Recurentul, în ce privește judecata fondului cauzei, a reiterat motivele de apel formulate și a arătat în esență că prin motivarea hotărârilor pronunțate în cauză s-a făcut trimitere la modul în care se fac înregistrările de mențiuni în registrul comerțului, la competențele judecătorului delegat, creându-se impresia că acest litigiu este unul îndreptat împotriva încheierilor judecătorului delegat. Acest lucru este întărit și de „opoziția” formulată, care nu a fost soluționată, nu a fost trimisă procedural instanțelor competente, așa încât, arată recurentul dacă se reține că acest litigiu este unul îndreptat împotriva unei încheieri a judecătorului delegat, atunci judecarea lui s-a făcut de către o instanță care nu era competentă.

În situația în care se va aprecia că litigiul este unul comercial, neevaluabil în bani, recurentul menționează că solicită admiterea excepției de conexitate, dosarul nr. 5341/100/2007 și nr. 5668/100/2007, fiind în strânsă legătură. Cu privire la modificarea actului constitutiv a SC C. SA recurentul menționează că s-a făcut fără respectarea tuturor cerințelor legale, că adunarea acționarilor din 3 august 2007 a fost convocată pe baza unui convocator în care nu s-a publicat textul integral al propunerilor pentru modificarea actului constitutiv al societății și deci au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990.

Recurentul conchide arătând că societatea înainte de 3 august 2007 a fost condusă de administrator unic și de către o comisie de cenzori formată din trei membrii, iar numirea consiliului de administrație format din trei membrii și a unei comisii de cenzori formată din trei membrii activi și trei supleanți reprezintă o modificare de act constitutiv iar această modificare, nu se putea face decât cu respectarea condițiilor legale, în sensul că alegerea președintelui consiliului de administrație trebuia aprobată în adunarea acționarilor și deci în convocator ar fi trebuit prevăzută alegerea acestuia. În drept recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 3, 5, 7, 8 și 9 C. proc.

civ. Recursul declarat de reclamant nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerate. Analizând primul motiv de recurs invocat de reclamant ce privește neacordarea unui nou termen de judecată solicitat de către acesta printr-o cerere motivată, Înalta Curte apreciază că în mod corect și legal instanța a respins cererea formulată, respectând principiul celerității procesului comercial și deci motivul de recurs va fi respins. Motivul de recurs privind excepția de incompatibilitate, Înalta Curte îl apreciază ca nefondat întrucât în mod corect excepția a fost respinsă, cu motivarea că situația invocată nu poate fi încadrată în ipoteza prevăzută de art. 27 pct. 7 C. proc. civ.

„dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă”, deoarece judecătorul delegat nu poate să realizeze verificarea legalității actelor și faptelor asupra cărora poartă mențiunea decât sub aspectul îndeplinirii cerințelor legale și formale și nu asupra unor chestiuni de fond privind valabilitatea acestor acte sau fapte. Analizând motivul de recurs ce privește opoziția formulată de recurent, Înalta Curte constată că nu este fondată, prin încheierea nr. 6177 din 23 august 2007 judecătorul delegat a respins opoziția și în considerentele încheierii a menționat că motivele invocate de părți sunt motive care eventual pot fi invocate în acțiunea în anulare, întemeiată pe art. 132 și urm. din Legea nr. 31/1990.

Nu poate fi primită nici ultima critică formulată de recurent, deoarece instanțele au reținut corect că prin sentința civilă nr. 1951 din 26 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost autorizat R.M. să convoace A.G.A. SC C. SA, deoarece societatea nu avea organe statutare, a fost de asemeni aprobată ordinea de zi, la pct. 7 fiind stabilită „alegerea comisiei de cenzori”, formată din 3 membrii și 3 membrii supleanți iar la pct. 6 „alegerea consiliului de administrație”, format din 3 membrii iar convocatorul A.G.A. a fost publicat în Monitorul Oficial și într-un ziar local. Din actele și înscrisurile dosarului rezultă că prin hotărârea A.G.A. din 3 august 2007 au fost adoptate numai punctele înscrise pe ordinea de zi a convocatorului, astfel cum au fost autorizate de instanță prin sentința civilă nr. 1951 din 26 iunie 2007 pronunțată în dosarul nr. 2542/100/2007 al Tribunalului Maramureș.

În concluzie, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat. Având în vedere dispozițiile art. 274 C. proc. civ. recurentul va fi obligat la cheltuieli de judecată către intimata - pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul A.C. împotriva deciziei civile nr. 136 din 19 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurentul-reclamant la 467 lei cheltuieli de judecată către intimata - pârâtă SC C. SA Baia Mare. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 24 martie 2009.