ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5135/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins

cererea de sesizare a Curții Constituționale privind excepția de

neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992

reținându-se că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei și că pârâtul D.S.

care a ridicat această excepție de neconstituționalitate a făcut o confuzie

între dreptul subiectiv civil și drepturile procesuale astfel cum sunt ele

prevăzute de art. 723 C. proc. civ., cum ar fi dreptul de a adresa cereri

instanței, dreptul de apărare, dreptul de a îndeplini acte de procedură.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs pârâtul D.S., criticând hotărârea pentru nelegalitate sub

următoarele aspecte.

Recurentul susține că instanța a

făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, în condițiunile în care a

făcut dovada deplină a admisibilității cererii de sesizare a Curții

Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a art. 29 alin. (6)

din Legea nr. 47/1992.

Recurentul susține că sunt

îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr.

47/1992, motiv pentru care solicită modificarea hotărârii atacate în sensul

admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate

a art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.

Examinând hotărârea atacată prin

prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat.

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea

nr. 47/1992 Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața

instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau

ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare

ce are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază procesuală a litigiului și

oricare ar fi obiectul acestuia.

Ca atare, condiția sine qua non

pentru sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate

a unei legi, ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în

vigoare, este ca acea excepție să aibă legătură cu soluționarea cauzei.

Or, obiectul litigiului în cadrul

căruia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate a art. 29 alin. (6) din

Legea nr. 47/1991, îl constituie pronunțarea unei hotărâri privind acordul

pârâtului la edificarea de către reclamanți a unei construcții cu destinația de

pensiune turistică în orașul Sinaia, județul Prahova, situație în care în mod

legal a reținut Curtea de Apel Ploiești că nu există legătură de cauzalitate

între excepția ridicată și obiectul litigiului.

Din perspectiva celor expuse,

criticile recurentului sunt nefondate, motiv pentru care nefiind prezente

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul petentului urmează a fi

respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul

D.S. împotriva încheierii nr. 435 din 18 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2010.