ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 584/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La 6 noiembrie 2000, V.S. a chemat

în judecată Ministerul Sănătății, solicitând instanței de contencios

administrativ, să dispună anularea Ordinului nr. 175 din 3 octombrie 2000, prin

care a fost numit cu delegare, în funcția de director al Institutului de Medicină

Legală Cluj și obligarea autorității pârâte, la emiterea unui nou ordin pentru

numirea sa în funcția menționată pe durată nedeterminată.

Totodată, a mai solicitat și

anularea actului administrativ prin care Ministerul Sănătății (în prezent,

Ministerul Sănătății și Familiei) a hotărât scoaterea la concurs a postului de

director al Institutului de Medicină Legală Cluj.

În motivare, reclamantul a arătat că

la data de 16 aprilie 1998, prin Ordinul nr. 420 a fost numit șef al

Laboratorului Exterior de Medicină Legală Cluj, iar prin Ordinul nr.,612 bis

din 22 iunie 1998 a fost eliberat din această funcție, postul fiind vacantat,

pentru a putea fi scos la concurs.

Că ulterior, pe baza unei hotărâri

judecătorești irevocabile, și-a reluat funcția de șef al Laboratorului, iar

după înființarea Institutului de Medicină Legală Cluj a fost delegat, prin

Ordinul nr. 175 din 3 octombrie 2000, în calitate de director al instituției,

până la ocuparea postului prin concurs.

Reclamantul a mai arătat că numirea

sa în funcția de director al Institutul de Medicină Legală Cluj, cu delegare,

este nelegală, întrucât numirea prin concurs nu se poate face decât pe un post

vacant or, în cauză, postul în discuție era ocupat de el prin transfer.

Pe de altă parte, nelegalitatea

rezidă și din faptul că au fost nesocotite dispozițiile unei hotărâri

judecătorești irevocabile, potrivit cărora reîncadrarea în funcția de șef

Laborator are caracter permanent (durată nedeterminată).

Aceleași argumente au fost invocate,

și în susținerea nelegalității actului ministerial, prin care s-a decis

scoaterea la concurs a postului de director al Institutului de Medicină Legală

Cluj.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 112 din 29

martie 2001, a respins acțiunea, ca nefondată, reținând, în esență, că prin

actele administrative atacate, nu i s-a adus reclamantului o vătămare în

drepturile sale recunoscute de lege, în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990.

Împotriva sentinței reclamantul a

declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, conform art.

304 pct. 9 C. proc. civ.

În acest sens, prin motivele de

casare formulate se susține că prima instanță a reținut în mod greșit că postul

de director al Institutului de Medicină Legeală Cluj „ar fi o funcție distinctă

de cea de conducere al Laboratorului Exterior de Medicină Legală Cluj, întrucât

este vorba de aceeași instituție care și-a schimbat, însă, denumirea și a

trecut din subordinea Institutului de Medicină Legală Mina Minovici, în subordinea

Ministerului Sănătății, potrivit O.G. nr. 1/2000 și H.G. nr. 774/2000,

posturile schimbându-și și ele denumirea”.

Se mai susține că Ministerul

Sănătății și Familiei nu era îndreptățit să emită Ordinul nr. 175/2000, de

numire, cu delegare, a reclamantului în funcția de director pentru o perioadă

determinată, câtă vreme acesta fusese preluat prin transfer de pe un post

ocupat pe timp nedeterminat, astfel cum s-a stabilit prin hotărâri

judecătorești definitive.

În legătură cu vătămarea în

drepturi, se arată că aceasta există pentru că ordinul în discuție este emis de

ministerul pârât, pentru a putea vacanta, din nou, postul de șef – conducător –

director al Institutului de Medicină Legală Cluj, în vederea scoaterii pentru a

doua oară la concurs, cu încălcarea hotărârilor judecătorești definitive,

pronunțate într-un litigiu anterior.

Recursul este nefondat.

Astfel, excepția privind autoritatea

de lucru judecat, invocată de recurent, este neîntemeiată, întrucât nu există

tripla identitate – obiect, cauză, părți – cerută de art. 1201 C. civ.

Hotărârea judecătorească definitivă

și irevocabilă, menționată în motivele de casare, a rezolvat o acțiune, având

ca obiect anularea unui alt act administrativ (Ordinul nr. 612 bis/1998), decât

cel aflat în discuție în prezentul litigiu, iar cauza juridică a fost, de

asemenea, alta - art. 19 lit. e) și art. 27 din H.G. nr. 740/1997.

Nici susținerea potrivit căreia

între postul de șef al Laboratorului de Medinică Legală Cluj și cel de director

al Institutului de Medicină Legală Cluj, există continuitate și că scoaterea

lui la concurs încalcă dispozițiile legale, nu poate fi primită.

Așa cum a reținut instanța de fond,

prin O.G. nr. 1/2000, privind organizarea și funcționarea institutelor de

medicină legală, Laboratoul Exterior Cluj, unitate fără personalitate juridică,

aflată în structura Institutului de Medicină Legală Prof. Dr. Mina Minovici, a

devenit Institutul de Medicină Legală Cluj, unitate cu personalitate juridică,

în subordinea Ministerului Sănătății și Familiei.

Noua instituție, potrivit art. 7 din

H.G. nr. 774/2000, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O,G, nr.

1/2000, este condusă „de un director, numit prin ordin al ministrului

sănătății, pe bază de concurs, conform legii”.

Prin urmare, măsurile luate de Ministerul

Sănătății și Familiei privind delegarea recurentului în funcția de director al

Institutului de Medicină Legelă Cluj, până la scoaterea postului la concurs,

este legală.

În raport cu cele anterior

prezentate, Curtea constată că în cauză nu sunt motive pentru desființarea

sentinței atacate, recursul fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de V.S.,

împotriva sentinței civile nr. 112 din 29 martie 2001 a Curții de Apel Cluj,

secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 februarie 2003.