ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3784/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3784/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând asupra contestației
în anulare de față, din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Reclamanții P.C. și I.J.S.
au chemat în judecată, la data de 1 august 2006, pe pârâta Primăria
municipiului Iași contestând legalitatea dispoziției nr. 683 din 22 martie 2006
emisă de aceasta, prin care a fost respinsă cererea lor de restituire în natură
sau prin echivalent a imobilului situat în Manta Roșie, solicitând anularea
acesteia și admiterea notificării nr. 733 din 21 septembrie 2005.
Învestit cu soluționarea
cauzei, Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 2315 din 25 octombrie 2006 a respins contestația, întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, confirmând soluția
administrativă a pârâtei prin care notificarea a fost respinsă, ca tardiv
formulată.
Curtea de Apel Iași, secția
civilă, prin decizia nr. 9 din data de 24 ianuarie 2007 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți, păstrând soluția și motivarea primei
instanțe.
Întrucât nu au fost
identificate critici în calea de atac, instanța de apel s-a pronunțat în
temeiul art. 292 alin. (2) C. proc. civ. numai pe baza celor invocate la prima
instanță.
Decizia pronunțată în
apel a fost criticată de reclamanți în temeiul dispoz. art. 304 pct. 1, 5, 7, 9
C. proc. civ., fără a dezvolta în clar ce anume aspecte de nelegalitate se
încadrează în aceste motive de recurs.
În temeiul dispozițiilor
art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Înalta Curte a suspendat cauza în data
de 27 iunie 2007, pentru lipsa părților.
În data de 27 mai 2009,
cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea discutării excepției
perimării și a rămas în pronunțare pe această excepție.
Înalta Curte, dând
eficiență dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., prin decizia nr. 6058
din 27 mai 2009 a constat perimat recursul declarat de reclamanții I.J.S. și P.C.
împotriva deciziei nr. 9 din 24 ianuarie 2007 a Curții de Apel Iași, secția civilă.
La data de 5 iunie 2009 a fost înregistrată la grefa instanței cererea reclamantei P.C. prin care a declarat contestație
în anulare a deciziei anterior menționate, indicând generic dispozițiile art. 317
și art. 318 C. proc. civ., cu mențiunea că motivele le va depune ulterior.
La termenul din judecată
din data de 17 iunie 2010 instanța a rămas în pronunțare asupra contestației în
anulare, nemotivată nici până la acest termen.
Contestația în anulare
se privește ca nefondată pentru următoarele considerente:
Cale extraordinară de
atac, de retractare, contestația în anulare, reprezintă un mijloc procedural
eficient în a obține o nouă judecată numai în cazul săvârșirii unor importante
neregularități procedurale, care încalcă dreptul la apărare și nesocotesc
principiul contradictorialității, care guvernează procesul civil.
Potrivit art. 317 C.
proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare
numai pentru două motive expres și limitativ prevăzute și anume: când procedura
de citare pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită și
când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică
privitoare la competență.
Desființarea hotărârii
judecătorești atacate prin acest mijloc procedural este posibilă însă numai în
aceste condiții, limitativ prevăzute de lege, care nu sunt incidente în speță, contestatoarea
ne întemeindu-și cererea pe niciunul din aceste două motive
Solicitarea contestatoarei
nu poate fi încadrată nici în dispozițiile art. 318 C. proc. civ., care prevăd
că, în ceea ce privește hotărârile instanțelor de recurs, acestea mai pot fi
atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei
greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai
în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare
sau de casare.
Cum prin cererea
dedusă judecății, contestatoarea nu
a dezvoltat critici care să se încadreze în vreunul din motivele prevăzute de
art. 317, art. 318 C. proc. civ., ci a invocat formal aceste dispoziții legale,
instanța nu poate exercita controlul judiciar în limitele dispuse de aceste
texte, astfel încât contestația în anulare nu poate fi primită.
În consecință, pentru
considerentele de drept arătate, Înalta Curte urmează a respinge contestația
dedusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare a
deciziei nr. 6058 din 27 mai 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, formulată de P.C.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie
2010.