ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6194/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6194/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința nr. 742/D din 18 aprilie
2008, Tribunalul Satu Mare, secția civilă, a admis în parte contestația
formulată de reclamanții N.P., N.A., N.K. și T.R.M. împotriva pârâților
Primarul comunei Crucișor ca reprezentant al unității administrativ -
teritoriale deținătoare și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice
reprezentat prin Direcția generală a finanțelor publice a județului Satu Mare
și în consecință:
A modificat în parte Dispoziția nr. 91
din 12 iunie 2006 emisă de Primarul comunei Crucișor în baza Legii nr. 10/2001
și drept urmare:
A dispus restituirea în natură către
reclamanți a imobilelor (terenuri și construcții) situate în intravilanul
localității Crucișor, înscrise inițial în C.F. 3 Poiana Codrului sub nr.top:
- 8 - casă și curte în intravilan în
suprafață de 421 mp din C.F. 28 Poiana Codrului:
- 11 - casă și curte în intravilan în suprafață
de 417 mp din C.F. 28 Poiana Codrului;
- 12 - casă și curte în intravilan în suprafață
de 424 mp din C.F. 28 Poiana Codrului;
- 15 - casă și curte în intravilan în suprafață
de 421 mp din C.F. 28 Poiana Codrului;
- 16 - casă și curte în intravilan în suprafață
de 471 mp din C.F. 28 Poiana Codrului;
- 19 - casă și curte în intravilan în suprafață
de 417 mp din C.F. 28 Poiana Codrului;
- 20 - casă și curte în intravilan în suprafață
de 421 mp din C.F. 28 Poiana Codrului;
- 23 - casă și curte în intravilan în
suprafață de 417 mp din C.F. 28 Poiana Codrului;
- 26/1 - teren intravilan în suprafață de 1509
mp înscris prin dezmembrare ulterioară în C.F. 206 Poiana Codrului;
- 27 - casă și teren în intravilan în suprafață
de 841 mp înscris prin dezmembrare ulterioară în C.F. 196 Poiana Codrului;
-
29/5 - teren intravilan în suprafață de 662
mp înscris prin dezmembrare ulterioară în C.F. 206 Poiana Codrului;
- 30/4 - teren intravilan în suprafață de 702
mp înscris prin dezmembrare ulterioară în C.F. 206 Poiana Codrului;
- 33/4 - teren intravilan în suprafață de 377
mp înscris prin dezmembrare ulterioară în C.F. 206 Poiana Codrului,
- 52 - arator în intravilan din C.F. 3
(inițial) Poiana Codrului transcris și dezmembrat, pentru suprafața de 5353 mp;
- 71/2 - teren în intravilan pentru suprafața
de 104 mp din C.F. 3 (inițial) Poiana Codrului transcris și dezmembrat;
- 81/2 - teren intravilan pentru suprafața de
363 mp din C.F. 28 Poiana Codrului;
- 82/2 - teren intravilan pentru suprafața de
496 mp din C.F. 28 Poiana Codrului.
A păstrat dreptul reclamanților asupra celor
stabilite prin Dispoziția nr. 90 din 12 iunie 2006 și a constatat că sunt îndreptățiți
de a primi măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele nerestituite în
natură prin prezenta hotărâre și cuprinse în dispozițiile nr. 33/2003 și nr.
91/2006 emise de același pârât, identificate sub următoarele nr. top:
- 9
- casă demolată și teren aferent de 1615 mp;
-10 - casă demolată și teren aferent de 1992 mp;
-13 - arator în intravilan în suprafață de 1787 mp;
-14 - arator în intravilan în suprafață de 1787 mp;
-
17 - arator în intravilan în suprafață de 1784 mp;
- 18 - arator în intravilan în suprafață de 1787 mp;
-
21 - arator în intravilan în suprafață de 1884 mp;
-
22 - arator în intravilan în suprafață de 1726 mp;
-
24 - arator în intravilan în suprafață de 755 mp;
-
25 - arator în intravilan în suprafață de 3103 mp;
-
26/2 și 26/3 - arator în intravilan în suprafață de 2263 mp;
-
28 - casă demolată și teren aferent de 421 mp;
- 29/2,
29/3, 29/4 - arator în intravilan în suprafață de 1082 mp rămasă nerestituită;
-
30/2,
30/3 - arator în intravilan în suprafață de 1046 mp rămasă nerestituită;
-
31 - 32 - imobile (2 case) demolate cu teren total în suprafață de 848 mp,
- 33/2, 33/3 - arator în intravilan în suprafață de 1389
mp rămasă nerestituită;
- 34/1 până la 34/6 - cu suprafața totală de 6578 mp plus
3 construcții demolate de pe nr. top 34/2, 34/3 și 34/6;
- 47 - 48 - casă demolată cu teren aferent în suprafață de
773 mp;
- 52 - teren pentru diferența de 250 mp rămasă
nerestituită;
- 57 - 58 - casă demolată cu teren aferent în suprafață de 396 mp;
- 59 - 60 - casă demolată cu teren aferent în suprafață de
744 mp;
- 63 - 64 - casă demolată cu teren aferent în suprafață de
859 mp;
- 65 - casă demolată cu teren aferent în suprafață de 428
mp;
- 77 și 78/2 - pentru suprafața de 3065 mp;
- 78/2 pentru suprafața de
3065 mp;
- 79 - teren în suprafață de 432 mp;
- 84/2 - pentru diferența de 740 mp, restul de 2170 mp
fiind restituit prin Dispoziția nr. 90/2006;
- 87/1/2 - pentru suprafața de 666 mp și 129/1/2 pentru
suprafața de 4032 mp.
A obligat Primarul comunei Crucișor să emită o nouă
dispoziție și să înainteze Secretariatului Comisiei Centrale București toată
documentația în vederea stabilirii măsurilor reparatorii în echivalent, titluri
de despăgubire, pentru imobilele nerestituite în natură, conform Titlului VII
cap. V din Legea nr.247/2005,
modificată
prin O.U.G. nr. 81/2007.
A obligat reclamanții ca pentru terenurile restituite în
natură prin prezenta hotărâre să permită autorităților locale, în caz de
nevoie, exploatarea și administrarea amenajărilor de utilitate publică existente,
privind rețeaua de
canalizare, apă și gaz,
în cazul în care sunt amplasate pe terenurile retrocedate.
A respins acțiunea față de Primăria comunei Crucișor
pentru lipsa
capacității de folosință
procesuală precum și excepțiile invocate de Statul Român
prin
reprezentant.
A respins restul pretențiilor formulate ca nefondate.
A compensat cheltuielile de judecată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive
a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, tribunalul a reținut că și
în condițiile în care procedura administrativă a retrocedării se derulează prin
alte autorități ale statului sau desemnate de acesta fără participarea directă
a Ministerului Finanțelor Publice totuși nu poate fi admisă lipsa calității de
reprezentant al acestui minister pentru Statul Român întrucât pentru imobilele
în litigiu s-a constatat preluarea fără titlu valabil din partea statului,
situație care justifică participarea statului în proces în calitate de pârât,
cu atât mai mult cu cât din partea reclamanților nu a intervenit o renunțare
expresă și personală asupra acestei părți.
Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, prin decizia
nr. 160/A din 22
octombrie 2008 a admis
apelul declarat de reclamanții N.P., R.T.M.S., N.K. și N.A. în contradictoriu
cu pârâții Primăria
comunei Crucișor, Primarul comunei Crucișor și
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței
tribunalului pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a inclus în masa
imobilelor pentru care apelanții sunt îndreptățiți la despăgubiri și
următoarele terenuri: parcele 37, 38, 39, 89, 90, 93, 94, 99, 101 Crucișor. A
menținut restul dispozițiilor sentinței atacate. A respins apelul declarat de
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de D.G.F.P. Satu
Mare.
În ceea ce privește apelul declarat de Statul Român prin
Ministerul Finanțelor Publice, instanța a reținut că în cazul litigiilor
determinate de legile vizând măsuri reparatorii pentru preluarea abuzivă a unor
imobile în perioada regimului comunist, de multe ori se pune problema garanției
Statului Român în procese ulterioare, sens în care, pentru opozabilitate, se
impune introducerea în cauză a acestui pârât.
Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs Statul
Român prin Ministerul Finanțelor Publice, întemeiat pe dispozițiile art. 304
pct. 9 C. proc. civ. A arătat, în esență, că în raport de dispozițiile Legii
nr. 10/2001, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, Ministerul
Finanțelor Publice nu este abilitat să avizeze, nici să acorde/să propună și
nici să emită în
numele și pe seama
statului titluri de despăgubiri, entitatea abilitată fiind Comisia
Centrală
pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru
considerentele ce se vor expune în continuare.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența
identității între pârât și cel despre care se pretinde că este obligat în
raportul juridic dedus judecății.
În sistemul Legii nr.
10/2001, raportul juridic creat prin aplicarea acestui act
normativ se stabilește între persoana îndreptățită și unitatea
deținătoare a bunului sau unitatea implicată în privatizarea entității
deținătoare, care a fost notificată.
Statul Român poate fi subiect al raportului juridic născut
din aplicarea Legii nr. 10/2001, republicată, doar în situația reglementată de
art.28 din legea specială, respectiv în cazul în care unitatea deținătoare nu
poate fi identificată.
După modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005,
modificată la rândul ei prin O.U.G. nr. 81/2007, Comisia centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor este instituția abilitată să acorde măsurile
reparatorii prin echivalent stabilite prin legea specială de reparație și nu
Ministerul Finanțelor Publice.
De altfel, în speță, prin hotărârea pronunțată de tribunal
în primă instanță și menținută în această privință în apel, a fost obligat
Primarul comunei Crucișor să emită o nouă dispoziție și să înainteze
Secretariatului Comisiei Centrale toată documentația în vederea stabilirii
măsurilor reparatorii în echivalent, titluri de
despăgubire, pentru imobilele nerestituite în natură, conform Titlului
VII cap. V din
Legea nr. 247/2005, modificată prin O.U.G. nr. 81/2007.
Pentru cele precizate, în temeiul art. 312 alin. (1) și (2)
C. proc. civ., recursul va fi admis, va fi casată în parte decizia atacată și
se va admite apelul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice împotriva
hotărârii tribunalului, care va fi schimbată în parte în sensul că se va
respinge acțiunea reclamanților împotriva respectivului pârât pentru lipsa calității
procesuale pasive a acestuia, menținându-se restul dispozițiilor sentinței și
deciziei.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin
Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 160/A din 22 octombrie
2008 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă.
Casează în parte decizia atacată și admite apelul declarat
de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței nr. 742/D din 18
aprilie 2008 a Tribunalului Satu Mare, Secția civilă, pe care o schimbă în
parte în sensul că respinge acțiunea reclamanților împotriva Ministerului
Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Menține restul
dispozițiilor sentinței și deciziei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 29 mai 2009.