ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5628/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5628/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cererii de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 16 iulie 2009 pe rolul Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, B.C. a
chemat în judecată S.R., prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând
restabilirea situației anterioare discriminării, anularea situației prin
discriminare, potrivit dreptului comun și punerea în executare silită a
despăgubirilor civile rezultate în urma erorilor judiciare penale cerute în
dosarele civile nr. 38981/3/2006 și nr. 6578/3/2007.
Î
n motivarea cererii sale, întemeiată în drept
pe dispozițiile art. l din Legea nr. 554/2004 și O.G. nr. 137/2000, petentul
arată, în esență, că se consideră o persoană discriminată în sensul
dispozițiilor ordonanței sus amintite și solicită punerea în executare a
despăgubirilor rezultate în urma erorilor judiciare penale, solicitate în
dosarele civile nr. 3898'1/3/2006 și nr. 6578/3/2007.
Cererea este inadmisibilă.
Conform prevederilor art. 8 alin. (l) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2.004, „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de
lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral,
nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun
răspuns în termenul prevăzut la art. l alin. (l) lit. h), poate sesiza instanța
de contencios administrativ competentă,
pentru
a solicita anularea In tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate
și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate
adresa
instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un
drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în
termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri,
precum și
prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni
administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau
interesului legitim”.
Rezultă din dispozițiile legale citate că obiectul acțiunii judiciare
în contencios administrativ poate viza numai un act administrativ, astfel cum
acesta este caracterizat de art. 2 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit textului legal amintit, actul administrativ este „actul
unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate
publică, în regim de putere publică, în vederea
organizării executării legii
sau a
executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge
raporturi
juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și
contractele încheiate de autoritățile publice care
au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică,
executarea
lucrărilor de interes
public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice;
prin legi
speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse
competenței instanțelor de contencios administrativ”.
Î
n speța de față, în raport cu precizările
făcute de petent la termenul de judecată din data de 08 decembrie 2009, Înalta
Curte constată că obiectul cererii este de natură civilă, petentul solicitând
punerea în executare silită a despăgubirilor civile stabilite prin hotărârea
din 07 octombrie 2008 a Secției civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cum actele deduse judecății nu sunt acte administrative, în sensul
prevederilor art. 2 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cererea
petentului nu se circumscrie obiectului acțiunii judiciare în contencios
administrativ, astfel cum acesta este prevăzut de art. 8 alin. (l) raportat la art.
18 din Legea nr. 554/2004.
Pe de altă parte, conform art. 4 pct. (l) C. proc. civ., Înalta Curte
de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor
curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și
recursurile în interesul legii, instanța supremă neputând fi sesizată direct cu
soluționarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată, astfel încât și sub
acest aspect cererea petentului este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca
atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea formulată de B.C., ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 08 decembrie 2009.