ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 572/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 572/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra contestației în anulare de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de
9 aprilie 2002, Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială Mureș a
formulat contestație în anularea deciziei nr. 1032 din 15 martie 2002, prin
care Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, a respins
recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 142 din 22 iunie 2001, a
Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ.
În motivarea contestației, s-a
învederat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 318 C. proc. civ.,
instanța, din eroare, stabilind perioada de persecuție etnică între 1 octombrie
1940 – 31 august 1945, în loc de 1 octombrie 1940 – 6 martie 1945, dată limită
prevăzută de Legea nr. 189/2000, modificată prin Legea nr. 367/2001.
Examinând cauza în raport cu
prevederile legale invocate, Curtea va respinge contestația în anulare, ca
nefondată.
Potrivit art. 318 C. proc. civ.,
hotărârile instanței de recurs pot fi atacate pe calea contestației în anulare,
când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța,
respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să
cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
În cauză, nu subzistă nici una din
aceste situații, instanța analizând pe fond recursul declarat de pârâtă și
respingându-l ca neîntemeiat și, de asemenea, examinând punctual toate
criticile invocate, pe care le-a apreciat ca nefondate.
Referitor la durata perioadei
persecuției etnice la care a fost supus reclamantul P.E., în decizia contestată
se reține că sus/numitul, s-a aflat alături de părinții săi, în situația
prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, în intervalul 1 octombrie
1940 – 31 august 1945, subliniindu-se că poate beneficia de drepturile
prevăzute de lege, numai până la 6 martie 1945.
De altfel, întrucât prin actul
normativ sus/menționat s-au stabilit date limită ale începerii și respectiv,
terminării duratei oricărei persecuții pe motive etnice, pârâta, în speță, nu
poate avea în vedere ca dată finală, decât 6 martie 1945.
Oricum, dacă în sentința pronunțată
de instanța de fond s-au strecurat erori materiale, acestea pot fi îndreptate,
la cererea părților sau din oficiu, conform procedurii prevăzute de art. 281 C.
proc. civ., dispozițiile art. 318 C. proc. civ., nefiind aplicabile.
Având în vedere cele expuse mai sus,
Curtea va respinge contestația în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare
formulată de Casa Județeană de Pensii și Asigurări Sociale Mureș, împotriva
deciziei nr. 1032 din 15 martie 2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de
contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 12 februarie 2003.