ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1237/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 7729/325 din 14 mai 2008 reclamantul S.F. a solicitat să se dispună în contradictoriu cu pârâtul Consiliul local Timiș, Municipiul Timișoara reprezentat prin Primar și Consiliul Local Timișoara în baza art. 7 din Legea nr. 33/1994 pentru exproprierea pentru cauză de utilitate publică, obligarea pârâtului de rang „Consiliul Județean Timiș”, la declararea utilității publice a străzii, situată în Timișoara, în suprafață de 1883 mp, al cărui proprietar tabular este, obligarea pârâtului de rang 1 la desemnarea în calitate de expropriator a pârâtului de rang 2, pe cale de consecință, obligarea pârâtului de rang 2 la efectuarea ofertei de despăgubire către reclamant pe acest teren cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, s-a arătat că este proprietar asupra terenului identificat în petitul acțiunii, teren care are destinația de stradă. Deși Consiliul Local al Primăriei Municipiului Timișoara trebuia să înceapă de mult demersurile pentru declararea utilității publice, efectuarea exproprierii și despăgubirea reclamantului, conform Legii nr. 33/1994, acesta a refuzat cu motivarea că Primăria nu are bani pentru plata despăgubirii. Cu toate acestea, terenul are destinația de stradă, conform planului urbanistic zonal aprobat prin H.C.L. nr. 91/1998. Mai mult prin H.C.L. nr. 169/2004 această stradă a primit denumirea de Eduard Pamfil, iar în anul 2002 s-au executat lucrări de apă și canal.

Din cele arătate mai sus, rezultă în mod evident că acest teren are destinația de stradă și este folosit ca atare din anul 1998, cu toate că reclamantul este încă proprietar Conform art. 5 din Legea nr. 18/1991, republicată, rețelele stradale fac parte din domeniul public, iar conform anexei la Legea nr. 213 din 1998, privind proprietatea publică, drumurile comunale, vicinale și străzile fac parte din domeniul public local al comunelor, orașelor sau municipiilor. Conform art. 6 din Legea nr. 33/1994 republicată, sunt de utilitate publică lucrările privind deschiderea, alinierea și lărgirea străzilor. Astfel, există un plan urbanistic zonal aprobat de H.C.L.

nr. 91/1998, unde acest teren are destinația de stradă, s-a construit un cartier în baza acestui plan, iar printr-o hotărâre ulterioară, această stradă a primit denumirea de E. Mai mult, au fost realizate de către Primărie și alte lucrări de interes public, în sensul prevăzut de art. 6 din Legea nr. 33/1994, cum ar fi sisteme de canalizare și alimentare cu apă. La data de 23 iunie 2008, pârâtul Consiliul Județean Timiș a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât procedura de expropriere se poate iniția doar înainte de realizarea lucrărilor în vederea cărora imobilul urmează să fie expropriat, după cum Consiliul nu are competența legală de a iniția deschiderea procedurii în materie.

Prin sentința civilă nr. 8681 din 25 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr. 7729/325/2008, Judecătoria Timișoara a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de către reclamantul S.F., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Timiș, Municipiul Timișoara reprezentat prin Primar și Consiliul Local Timișoara în favoarea Tribunalului Timiș. Pentru a dispune astfel, judecătoria a reținut că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. f) C. proc. civ., „tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de expropriere”, așa încât, față de obiectul acțiunii de față, având în vedere și dispozițiile art. 137, art. 158 și art. 159 C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Timișoara și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 7729/325/2008 la data de 14 iulie 2008. Reclamantul a depus în dovedire Regulamentul local de urbanism, plan urbanistic zonal, memoriu tehnic, Hotărârea nr. 91 din 28 aprilie 1998, raport de expertiză de evaluare, extras de carte funciară nr. 113809 Timișoara. Prin sentința civilă nr. 3806 din 3 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 7729/325/2008, Tribunalul Timiș a respins excepția inadmisibilității. A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S.F. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Timiș și Municipiul Timișoara prin Primar și Consiliul Local al Municipiului Timișoara. A fost obligat pârâtul Consiliul Județean Timiș la declararea utilității publice a străzii Eduard Pamfil, situată în Timișoara, înscrisă în C.F.

nr. 113809 nr. cad. 14308/1/2/2/1/2 în suprafață de 1883 mp, proprietatea reclamantului. A fost obligat pârâtul Consiliul Județean Timiș la desemnarea în calitate de expropriator a pârâtului Municipiul Timișoara prin Primar și Consiliul local al Municipiului Timișoara. A fost obligat pârâtul Municipiul Timișoara la efectuarea ofertei de despăgubire către reclamant pentru imobilul menționat. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul este proprietar tabular al imobilului înscris în cartea funciară nr. 113809 Timișoara, nr. top. 14308/1/2/1/1, constând în teren pentru drum de acces în suprafață de 1883 mp Din concluziile raportului de expertiză topografie depus la filele 38 – 41, necontestate de pârâți, s-a mai reținut că terenul menționat are în prezent destinația de drum, respectiv stradă, cu numele Eduard Pamfil și face legătura între str. Lidia și str. Mureș.

Din anexa la Legea nr. 213/1998 rezultă că străzile fac parte din domeniul public local al municipiilor, astfel că imobilul proprietatea reclamantului a trecut în fapt în proprietatea statului, fără o prealabilă despăgubire, conform art. 481 C. civ. și art. 1 din Legea nr. 33/1994. Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității, instanța a constatat că aceasta nu este întemeiată, întrucât așa cum s-a arătat, imobilul a fost expropriat în fapt, iar organul cu atribuții în materie nu poate invoca nerespectarea legii pentru a bloca demersul judiciar promovat de reclamant. În acest sens, este principiul conform căruia nimeni nu poate invoca propria culpă în nerespectarea obligațiilor legale, dar și faptul că s-ar contraveni dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului privind respectarea dreptului de proprietate, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

În ceea ce privește competența de demarare a procedurii de expropriere, aceasta revine pârâtului Consiliului Județean Timiș, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 33/1994. De asemenea, conform art. 12 alin. (2) din același act normativ, expropriator al imobilului este Municipiul Timișoara pentru lucrările de interes local, strada în litigiu nefiind de interes național sau județean, iar pârâtul Municipiul Timișoara prin Primar, în această calitate, este obligat să facă o ofertă de despăgubiri a proprietarului, conform art. 17. Prin prisma acestor considerente, tribunalul a respins excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Consiliul Județean Timiș și în baza art. 1 din Legea nr. 33/1993 a admis acțiunea.

A obligat pârâtul Consiliul Județean Timiș la declararea utilității publice a străzii Eduard Pamfil, situată în Timișoara, înscrisă în C.F. 113809 nr. cad. 14308/1/2/2/1/2 în suprafață de 1883 mp, proprietatea reclamantului. A obligat pârâtul Consiliul Județean Timiș la desemnarea în calitate de expropriator a pârâtului Municipiul Timișoara prin Primar și Consiliul local al Municipiului Timișoara. A obligat pârâtul Municipiul Timișoara la efectuarea ofertei de despăgubire către reclamant pentru imobilul menționat.

Împotriva sentinței civile nr. 3806 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 7729/325/2008, au declarat apel, în termen legal, pârâții Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara, la data de 20 ianuarie 2009, și pârâtul Consiliul Județean Timiș, la data de 22 ianuarie 2009. Prin decizia civilă nr. 115 A din 18 mai 2009 Curtea de Apel Timișoara a respins ca neîntemeiate apelurile declarate de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara și de pârâtul Consiliul Județean Timișoara, împotriva sentinței civile nr. 3806 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș. Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel a reținut următoarele: reclamantul S.F.

este proprietar tabular al imobilului înscris în C.F. nr. 113809 Timișoara nr. top. 14308/1/2/2/1/1, constând în teren pentru drum de acces în suprafață de 1883 mp, teren care în prezent conform expertizei topografice depusă în cauză și efectuată de inginer V.F.I., are destinația de drum, respectiv strada cu numele Eduard Pamfil și face legătura între strada Lidia și strada Mureș. Deși apelanții au solicitat în calea de atac a apelului, efectuarea unei expertize tehnice topografice de identificare a imobilului proprietatea reclamantului pentru a se verifica dacă pe acesta se află strada Eduard Pamfil, instanța a respins pentru a se verifica dacă pe acesta se află strada Eduard Pamfil, instanța a respins această probă ca nerelevantă, întrucât din actele depuse la dosar și susținerile pârâților rezultă fără dubiu că pentru acest teren nr. top.

14308/1/2/2/1/1, proprietatea reclamantului, s-a emis autorizația de construcție nr. 425 din 5 martie 2002 pentru executarea unor lucrări de extindere rețea de apă și canal în prelungirea străzii Uranus – Mureș. În raport de dispozițiile Legii nr. 213/1998 care statuează că străzile fac parte din domeniul public local al municipiilor, având în vedere situația faptică a imobilului în litigiu care în prezent are destinația de stradă cu denumirea de Eduard Pamfil și imobilul proprietatea reclamantului a trecut în fapt în proprietatea statului, fără o prealabilă despăgubire conform art. 481 C. civ. și art. 1 din Legea nr. 33/1994.

Invocarea de către pârâți a excepției inadmisibilității cererii, întrucât procedura exproprierii nu se poate declanșa decât înainte de efectuarea oricăror lucrări în vederea cărora imobilul urmează să fie expropriat, în mod corect a fost respinsă de către instanța de fond, întrucât este evident că în speță a operat o expropriere faptică, iar entitatea cu atribuții în materie nu poate să invoce nerespectarea legii pentru a sublinia și împiedica demersul judiciar al reclamantului. În acest sens, Curtea apreciază că în mod legal instanța de fond a dispus obligarea Consiliului Județean Timiș [conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 33/1994] la declararea utilității publice a străzii Eduard Pamfil, iar pârâtul Municipiul Timișoara prin Primar, în calitate de expropriator (întrucât este vorba de lucrări de interes local) este obligat conform art. 17 din Legea nr. 33/1994 să facă ofertă de despăgubiri proprietarului terenului.

În concret, întrucât este fără dubiu că terenul din litigiu – parcela nr. top. 14308/1/2/2/1/2 în suprafață de 1883 mp, proprietatea reclamantului, are destinația de stradă, cu denumirea de Eduard Pamfil, acordată de organul administrativ competent, și funcționează ca atare din anul 1998, în baza art. 481 C. civ. coroborat cu art. 1 din Legea nr. 33/1994, art. 7 alin. (1) și art. 12 alin. (2) din același act normativ, precum și art. 1 din Protocolul 1 la Convenție, acțiunea civilă formulată de reclamant a fost admisă, iar apelurile declarate de pârâți sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse ca atare. Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Municipiul Timișoara, prin Primar și Consiliul Județean Timiș.

Recurentul Consiliul Județean Timiș a învederat următoarele motive de nelegalitate a deciziei atacate: Se susține incidența motivului de modificare a deciziei recurate prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.; astfel deși s-a invocat că acțiunea reclamantul este inadmisibilă, dat fiind faptul că lucrarea în vederea căreia reclamantul S.F. solicită exproprierea terenului, a fost deja realizată, greșit s-a admis acțiunea reclamantului. În mod nelegal a fost obligat Consiliul Județean Timiș să declare utilitatea publică a străzii Eduard Pamfil, în lipsa unei cercetări prealabile, cade, potrivit Legii nr. 33/1994, se realizează de o Comisie special desemnată în acest sens. Opțiunea pentru expropriere este prevăzută de legiuitor cu caracter de excepție, și trebuie justificată expres de inițiator, în speță, Consiliul Local al municipiului Timișoara nu și-a exprimat intenția sau angajamentul de a expropria terenul proprietatea reclamantului.

Se consideră că instanța de judecată nu putea să încalce competența exclusivă a autorității administrative, conferită de Legea nr. 33/1994, de a se pronunța cu privire la utilitatea publică a lucrării; întotdeauna cedarea prin expropriere a dreptului de proprietate privată trebuie să aibă caracter de excepție, Legea nr. 33/1994 stabilind prioritatea cesiunii anulabile. Recurenții Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Municipiul Timișoara, prin Primar, au considerat că hotărârile pronunțate nu au avut în vedere prevederile legale incidente, că în mod greșit s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei, deoarece procedura de expropriere a imobilului, în temeiul Legii nr. 33/1994 se putea iniția doar înainte de realizarea lucrărilor în vederea cărora imobilul urma a fi expropriat.

Se susține că prin hotărârea nr. 169 din 18 mai 2004 a Consiliului Local al Municipiului Timișoara s-a atribuit în zona Lidia – Mureș denumirea de str. Eduard Pamfil, situată în continuarea străzii Uranus; că pârâții au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză extrajudiciară cu care ei nu au fost de acord, dar instanța nu le-a avut în vedere, de asemenea, se susține că antecesorul reclamantului a făcut o declarație notarială la data de 11 iunie 1998, prin care a înțeles să cedeze în favoarea Consiliului Local al Municipiului Timișoara terenul constând în parcelele cu nr. top. 143008/1/2/2/1/1 și nr. 14309/1/1/2/1 – 14308/1/2/3/1/4, situat în Timișoara, între str. Lidia și strada Mureș, precum și faptul că acesta nu va rămâne în proprietate personală.

Se consideră că intenția antecesorului reclamantului exprimată în acea declarație notarială este clară în sensul de a dona suprafața de teren constând în drum în suprafață de 1883 mp în favoarea Consiliului Local al Municipiului Timișoara, care ulterior acestei declarații, a început demersurile pentru introducerea rețelelor edilitare pe acest teren; în baza declarației notariale instituția a eliberat autorizația de construire în vederea extinderii rețelei de apă și canal. Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt fondate pentru considerentele ce succed: Prin acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat instanței obligarea pârâtului de rang 1 Consiliul Județean Timiș, la declararea utilității publice a străzii Eduard Pamfil, situată în Timișoara, evidențiată în C.F.

nr. 113809 Timișoara, nr. cadastral nr. 14308/1/2/2/1/1, în suprafață de 1883 mp al cărui proprietar tabular este, precum și obligarea acestui pârât la desemnarea în calitate de expropriator a pârâtului de rang 2, respectiv Municipiul Timișoara, prin Primar și, pe cale de consecință, obligarea ca acest pârât să efectueze oferta de despăgubire pentru reclamant cu privire la acest teren. Potrivit art. 129 pct. 5 C. proc. civ. judecătorii au îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice și pot ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Situația terenului în suprafață de 1883 mp, pentru care reclamantul solicită declararea utilității publice nu a fost pe deplin stabilită de instanța de judecată. Criticile recurenților apar ca fiind fondate: față de pozițiile contradictorii ale părților și anume, aceea a reclamantului care susține că terenul este proprietatea sa, dar că de circa 10 ani el este folosit cu destinație de stradă, și aceea a pârâților care susțin că terenul a făcut obiectul donației autorului reclamantului în favoarea Consiliului Local al Municipiului Timișoara, este necesară efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru identificarea terenului și în raport de actele prezentate de părți, și pentru lămurirea situației juridice a terenului.

Expertiza tehnică depusă în fața instanței de reclamant datează din anul 2005, este extrajudiciară, iar proba cu expertiză tehnică topografică de identificare a imobilului proprietatea reclamantului a fost respinsă în mod greșit ca nerelevantă de instanța de apel. Pentru aceste considerente, se vor admite recursurile declarate de recurenți, în baza art. 312 C. proc. civ. Se va casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare, la Curtea de apel Timișoara. Cu ocazia rejudecării, se vor avea în vedere și celelalte critici invocate de recurenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâții Consiliul Județean Timiș, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Municipiul Timișoara, prin Primar, împotriva deciziei civile nr. 115 A din 18 mai 2009 a Curții de Apel Timișoara. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2010 .