ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 161/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 6 din 11 ianuarie 1973 a Judecătoriei Babadag, inculpatul N.D. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 20 raportat la art. 223 alin. (1) C. pen. și, respectiv, de art. 289 C. pen. Împotriva hotărârii de condamnare, N.D. a formulat o cerere de revizuire întemeiată pe art. 394 alin. (1) lit. a) C. pen. Prin sentința penală nr. 91 din 22 aprilie 2009, Judecătoria Babadag a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnatul N.D. Sentința a rămas definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului (decizia penală nr. 83 din 18 august 2009 a Tribunalului Tulcea, secția penală) și, respectiv, a recursului (decizia nr. 596/P din 15 octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală).

Î mpotriva acestei ultime decizii condamnatul-revizuient a declarat prezentul recurs. Recursul va fi respins ca inadmisibil pentru motivele ce se vor arăta. Î n condițiile legii, revizuientul s-a adresat instanței de fond si, totodată, a exercitat cele 2 căi de atac ordinare (apelul și recursul), sentința penală nr. 91 din 22 aprilie 2009 a Judecătoriei Babadag rămânând astfel definitivă. Deși în dispozitivul deciziei instanței de recurs (Curtea de Apel Constanța) s-a făcut mențiunea „definitivă", revizuientul a declarat prezentul recurs. Așa cum s-a menționat, revizuientul a exercitat cele 2 căi de atac ordinare (apelul și recursul), epuizând astfel căile procedurale de control judiciar ale sentinței.

Î n consecință, în raport cu dispozițiile art. 385 1 C. proc. pen., intitulat „hotărârile supuse recursului", care reglementează categoriile de hotărâri judecătorești ce pot fi atacate cu recurs, decizia instanței de recurs (decizia penală nr. 596/P din 15 octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală) nu mai poate fi supusă unei căi de atac ordinare. Față de cele constatate, în conformitate cu dispozițiile art. 385 1 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. și, respectiv, art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil prezentul recurs și va obliga recurentul la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E R espinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuientul N.D. împotriva deciziei penale nr. 596/P din 15 decembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie. Obligă recurentul revizuient să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 19 ianuarie 2010.