ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 699/2009

Asupra recursului penal, de față: Prin sentința penală nr. 15 din 7 martie 2008, Tribunalul Constanța a respins, ca nefondată, cererea de revizuire declarată de recurentul B.C., împotriva sentinței penale nr. 621 din 3 noiembrie 2002 a Tribunalului Constanța, prin care revizuientul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (3), (4) și (5), cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., după executarea pedepsei. Sentința a cărei revizuire s-a solicitat de revizuient, a rămas definitivă, prin decizia nr. 2164 din 30 martie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost respins recurentul inculpatului.

La pronunțarea soluției de respingere a cererii de revizuire formulată de condamnatul revizuient, instanța a reținut că motivele invocate de petent în motivarea revizuirii nu constituie împrejurări sau fapte noi și nu pot fi încadrate în nici unul dintre cazurile de revizuire prevăzute, strict și limitativ, de dispozițiile art. 394 C. proc. pen. Împotriva sentinței penale nr. 15 din 7 martie 2008, a declarat apel revizuientul, criticând-o, ca nelegală și netemeinică. În motivul de apel s-a solicitat desființarea sentinței penale și rejudecarea cauzei, dispunându-se, în conformitate cu art. 194 lit. a) C. proc. pen., admiterea cererii de revizuire, cu consecința achitării pentru infracțiunea pentru care a fost condamnat, întrucât nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv, intenția.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma criticilor aduse, pe baza probelor dosarului, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 135/ P din 16 decembrie 2008, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul B.C. împotriva sentinței penale nr. 15 din 7 martie a Tribunalului Constanța. Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, revizuientul B.C., a declarat recurs, fără a-l motiva în scris. Ulterior trimiterii dosarului la această instanță, pentru judecarea recursului, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, a înaintat cererea formulată de recurentul condamnat, prin care solicită acestei instanțe, să ia act că înțelege să își retragă recursul declarat prin apărătorul său.

Curtea, în raport de această cerere a recurentului, ca și de prevederile art. 385 4 alin. (2) C. proc. pen., care, dând eficiență principiului disponibilității, în materia căilor de atac, permite retragerea acestora, va trebui să ia act de retragerea recursului declarat de revizuientul B.C., împotriva deciziei penale nr. 135/ P din 16 decembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală. Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu, care se va suporta din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de revizuientul B.C. împotriva deciziei penale nr. 135/ P din 16 decembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 februarie 2009.