ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5510/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Secția penală a Tribunalului

Constanța, prin sentința nr. 28 din 10 iunie 2004, în baza art. 393 și urm. C.

proc. pen., a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de

condamnatul revizuient B.L.

În motivarea cererii, condamnatul a

menționat că, prin sentința penală nr. 477 din 7 octombrie 2002 a Tribunalului

Constanța (rămasă definitivă prin decizia nr. 1566 din 27 martie 2003 a Curții

Supreme de Justiție, secția penală), a fost condamnat la 10 ani închisoare și

la 3 ani interzicerea exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor deosebit de

grav, prevăzută și pedepsită de art. 20 – art. 21, raportate la art. 174 și

art. 176 lit. a) C. pen., faptă pentru care el nu se simte vinovat, propunând

în dovedirea nevinovăției, reaudierea martorilor G.D. și G.C.

Tribunalul a constatat că, motivele

invocate de condamnat nu se încadrează în nici unul din cazurile limitativ și

expres, prevăzute de art. 394 alin. (1) C. proc. pen., soluție menținută și de

către Curtea de Apel Constanța, secția penală, care, prin decizia nr. 174 din

13 august 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul B.L.,

împotriva sentinței primei instanțe.

Nemulțumit și de această soluție, în

termen legal, condamnatul a declarat recurs prin care apreciază soluțiile

netemeinice, întrucât el este nevinovat și acest fapt se poate stabili prin

reaudierea celor doi martori din lucrări.

Examinând hotărârile atacate în

raport cu motivul de recurs invocat, Înalta Curte constată, în baza lucrărilor

și a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.

În acest sens, potrivit

dispozițiilor cuprinse în art. 393 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile

judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura

penală, cât și cu privire la latura civilă, în cazurile expres și limitativ

arătate în art. 394 alin. (1) lit. a) – e) din același cod.

Motivele menționate de condamnat în

cererea de recurs, în sensul că, este nevinovat, iar pedeapsa aplicată este deosebit

de aspră, impunându-se reducerea ei, nu se regăsesc printre cazurile de

revizuire expres și limitativ enunțate de legiuitor, o reapreciere sau o

prelungire a probatoriului nefiind de natura juridică a revizuirii, cale

extraordinară de atac.

În consecință, secția penală a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 385

15

alin.

(1) pct. 1 lit. b), cu referire la art. 394 C. proc. pen., va respinge recursul

declarat de condamnatul B.L. și îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul revizuient B.L. împotriva deciziei penale nr. 174 din

13 august 2004 a Curții de Apel Constanța.

Obligă pe recurent la plata sumei de

800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

26 octombrie 2004.