ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5186/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5186/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.
40/CEA/2004 la Tribunalul Constanța, condamnatul M.G. a solicitat revizuirea
sentinței penale nr. 629 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Constanța.
În motivarea cererii condamnatul a
arătat că este singurul autor al infracțiunii de omor deosebit de grav pentru
care a fost condamnat și că, în mod eronat s-a reținut vinovăția și au fost
condamnați și numiții B.P. și S.I., în calitate de participanți.
În cererea de revizuire, condamnatul
a mai făcut precizarea că această împrejurare a fost adusă la cunoștința
completelor de judecată, însă nu a fost avută în vedere, solicitând reluarea
judecății, efectuarea unei reconstituiri a faptei la fața locului și, în final,
achitarea celor două persoane menționate.
În cauză au fost efectuate acte de
cercetare, conform art. 399 C. proc. pen., de către procuror care în urma
verificărilor făcute, prin referatul întocmit și trimis instanței de judecată,
a opinat pentru respingerea cererii, întrucât motivele invocate de condamnat nu
fac parte dintre cele expres și limitativ arătate în art. 394 C. proc. pen., în
sensul că au fost cunoscute de instanțe la data judecării cauzei în fond, apel
și recurs.
Tribunalul Constanța, prin sentința
penală nr. 29/ CEA din 15 iunie 2004, a respins cererea de revizuire formulată
de revizuientul condamnat.
În motivarea acestei hotărâri, s-a
arătat, în esență, că verificând actele și lucrările de la dosarele în care s-a
pronunțat hotărârile de condamnare și, respectiv, exercitat căile de atac,
rezultă că toți cei trei inculpați M.G., B.P. și S.I. au recunoscut și regretat
sincer fapta comisă, detaliind modul în care au comis-o, situație în care nu se
poate vorbi de existența unor fapte sau împrejurări ce au fost cunoscute de
instanțe la soluționarea cauzei.
S-a concluzionat că din moment ce
motivul invocat nu se încadrează în nici unul din cazurile arătate în art. 394
lit. a) – d) C. proc. pen., cererea de revizuire urmează a fi respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel condamnatul M.G. prin care a reiterat motivul invocat și la judecata
în fond și anume faptul că este singurul autor al faptei de omor, numiții B.P.
și S.I.J., condamnați în cauză, fiind nevinovați întrucât nu au participat la
uciderea victimei.
Curtea de Apel Constanța, prin
decizia penală nr. 165/ P din 27 iulie 2004, a respins, ca nefondat, apelul
declarat de condamnatul – revizuient M.G., cu motivarea că în mod corect prima
instanță a respins cererea de revizuire din moment ce motivul pe care se
bazează aceasta, lipsa de vinovăție a numiților B.P. și S.I.J., nu face parte
dintre cele enumerate expres și limitativ în art. 394 C. proc. pen., în sensul
că nu constituie o împrejurare nouă ori necunoscute de instanțe.
Decizia Curții de apel a fost
atacată cu recurs de către condamnatul M.G., pe care a criticat-o pentru
același motiv invocat și la judecata în apel și anume neparticiparea la
săvârșirea faptei de omor și a numiților B.P. și S.I.J.
Recursul declarat de condamnat este
nefondat.
În articolul 394 C. proc. pen., sunt
arătate motivele pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri
judecătorești, între care și descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au
fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei [(art. 394 lit. a) C. proc.
pen.)].
În cauză, în mod corect instanțele
de fond și apel au hotărât că acest motiv nu se circumscrie cazului de
revizuire invocat de condamnat, din moment ce susținerile acestuia au fost
invocate și în cursul judecății, deci erau cunoscute de instanțele de judecată,
iar în cauză nu au apărut dovezi noi care să contrazică probele care au stat la
baza condamnării celor două persoane, care în mod constant și-au recunoscut
vinovăția.
În consecință, recursul declarat de
condamnatul M.G. fiind nefondat urmează a fi respins ca atare, în temeiul art.
385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit
dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul revizuient M.G. împotriva deciziei penale nr. 165 din
27 iulie 2004 a Curții de Apel Constanța.
Obligă pe recurent la plata sumei de
800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de
200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
12 octombrie 2004.