- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția penală
- Data
- 26 octombrie 2004
Decizia nr. 5498/2004 — ÎCCJ, Secția penală — recurs împotriva sentinței nr. 1215/2003 a Tribunalului București
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1215 din 22 decembrie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat între alții, pe inculpații: - M.V., zis „S.P.” la: - 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 13 C. pen. (parte vătămată D.C.); - un an și 3 luni închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 13 C. pen. (parte vătămată S.I.); - 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 13 C. pen.
(parte vătămată C.M.); - 9 pedepse de câte 4 ani închisoare, pentru săvârșirea unui număr de 9 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.; - 2 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și art. 211 alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca numitul inculpat să execute pedeapsa cea mai grea și anume 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, în total 5 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa de executat, s-a dedus timpul arestării preventive de la 18 mai 2002, la zi; - V.M., zis „G.M.” la: - 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), b), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 13 C. pen. (parte vătămată C.M.); - 7 pedepse de câte 4 ani închisoare, pentru săvârșirea unui număr de 7 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.; - 2 ani închisoare, pentru complicitate la tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 9 luni închisoare, urmând ca, în final, să execute 4 ani și 9 luni închisoare. În baza art. 221 C. pen., inculpatul V.M. a mai fost condamnat la o pedeapsă de 2 luni închisoare. În baza art. 1 din Legea nr. 543/2000 a constatat că această pedeapsă este grațiată integral și condiționat și s-a făcut aplicarea art. 7 din aceeași lege. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa de executat, s-a dedus timpul arestării preventive de la 18 mai 2002, la zi.
- A.I., zis „Ț.” la: - 7 pedepse de câte 4 ani închisoare, pentru săvârșirea unui număr de 7 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.; - 2 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 9 luni închisoare, urmând ca, în final, să execute 4 ani și 9 luni închisoare. În baza art. 350 C. proc.
pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa pe care acesta urmează să o execute, s-a dedus timpul arestării preventive de la 18 mai 2002, la zi. - RADU FLORIN, zis „M.” la: - 5 pedepse de câte 4 ani închisoare, pentru săvârșirea unui număr de 5 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.; - 2 ani închisoare, pentru complicitate la tentativa la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 20 și art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând să execute, în final, pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa de executat, s-a dedus timpul arestării preventive de la 18 iunie 2002, la zi. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. - B.M.C., zis „B.” la: - 10 pedepse de câte 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea unui număr de 10 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; - 2 pedepse de câte 4 ani închisoare, pentru 2 fapte de complicitate de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 20 și art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume 7 ani și 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de un an închisoare, urmând ca, în final, să execute pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa de executat, a dedus timpul arestării preventive de la 21 mai 2002, la zi.
- A.G.P., zis „B.” la: - 10 pedepse de câte 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea unui număr de 10 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; - 4 ani închisoare, pentru tentativa la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; - 4 ani închisoare, pentru complicitate la tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 20 și art. 211 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume 7 ani și 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare urmând cam în final să execute pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa de executat, s-a dedus timpul arestării preventive de la 18 mai 2002, la zi. În baza art. 14, raportat la art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ., a dispus obligarea inculpaților la plata de despăgubiri civile, după cum urmează: - inculpatul M.V., în solidar cu părțile responsabile civilmente M.A.
și M.M., la plata sumei de 1.000.000 lei, către partea civilă D.C.; - inculpații M.V., V.M. și R.F. (condamnat în cauză) în solidar și cu părțile responsabile civilmente M.A., M.M., V.P., V.E., R.M. și R.F., la plata sumei de 3.000.000 lei către partea civilă C.M.; - inculpații M.V. și A.I., în solidar și cu părțile responsabile civilmente M.A., M.M. și A.E. toți, în solidar și cu inculpații B.M.C. și A.G.P., la plata sumei de 13.000.000 lei, către partea civilă C.A.D.; - inculpatul V.M. în solidar cu părțile responsabile civilmente R.V. și R.E., la plata sumei de 2.500.000 lei către partea civilă C.A.D.; - inculpații M.V., A.I., V.M. și R.F., în solidar și cu părțile responsabile civilmente M.A., M.M., A.E., V.V.
și V.E., aceștia în solidar și cu inculpații A.G. și B.M.C. la plata sumei de 2.500.000 lei către partea civilă M.C.C., 5.000.000 lei către partea civilă C.A.M. și 2.000.000 lei către partea civilă G.R.; - inculpații M.V., V.M., R.F. și A.I., în solidar cu părțile responsabile civilmente M.M., M.A., V.V. și V.E., aceștia în solidar, și cu inculpații A.G. și B.M. la plata sumei de 13.000.000 lei către partea civilă V.O.A. S-a luat act că părțile vătămate S.I.D., T.A.B., P.L.C., G.L., I.C.S. și O.M., precum și martorii cumpărători de bună credință D.I.M., M.F., D.G.C., S.N. și B.I.Șt., nu s-au constituit părți civile. În baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpatul B.M.C.
a unui cuțit de bucătărie și un briceag, iar de la inculpatul Z.P. a unui cuțit, ridicate și distruse, conform procesului verbal întocmit în cauză. În baza art. 118 lit. d) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpatul M.V. a sumei de 450.000 lei; - inculpații R.F. și V.M. câte 800.000 lei; - inculpații M.V., B.M.C., V.M., I.A. și A.G. a sumei de câte 2.000.000 lei; - inculpații A.G., R.F., Z.P., C.E. și B.M.C. a sumei de câte 40.000 lei. În baza art. 191 C. proc. pen., fiecare inculpat a fost obligat să plătească statului suma de câte 150.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, inculpații M.V., R.F., V.M., I.A., Z.P., C.E., R.F. și A.I., în solidar cu părțile responsabile civilmente M.M., M.A., R.M., V.P., V.E., I.P., I.P., Z.T., C.A., C.T., R.M., R.F.
și A.E. S-a dispus ca onorariul de avocat, în sumă de câte 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpaților să se avanseze din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
La data de 26 februarie 2002, părțile vătămate D.C. și S.I. au fost acostate de inculpatul M.V. care era însoțit de alte două persoane rămase neidentificate și, sub pretextul că le cere o țigară, unul dintre indivizi, l-a lovit pe D.C., ocazie cu care l-a deposedat de ceasul de la mână și un telefon mobil. Cu același prilej, inculpatul și cei doi indivizi au percheziționat pe partea vătămată S.I., fără însă să o deposedeze de bunuri. Ulterior, telefonul mobil a fost vândut unei persoane cu suma de 450.000 lei, iar aceasta, la rândul său, l-a înstrăinat unei alte persoane. În cursul urmăririi penale, telefonul a fost recuperat și restituit părții vătămate, fără ca dobânditorul de bună credință să se constituie parte civilă. Ceasul a fost vândut de către inculpatul M.V. unei persoane necunoscute cu suma de 100.000 lei. Partea vătămată D.C. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.000.000 lei, reprezentând contravaloarea ceasului.
La data de 3 aprilie 2002, inculpații M.V., V.M. și R.F., împreună cu o persoană de sex feminin, cunoscută sub porecla de C., rămasă neidentificată, au acostat pe partea vătămată C.M. care era însoțită de un prieten pe nume M., rămas și el neidentificat. În timp ce inculpatul M.V. o amenința cu un cuțit, inculpații V.M. și R.F. l-au lovit pe însoțitorul părții vătămate care, în final, a reușit să fugă. C.M. a fost deposedată de un inel din aur, cercei și o geantă, după care au fugit de la locul faptei. Geanta a rămas la persoana neidentificată C., după ce inculpatul M.V. a luat din aceasta (geantă) un telefon mobil, pe care l-a vândut unei persoane neidentificată. Partea vătămată C.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 3.000.000 lei.
La data de 24 aprilie 2002, inculpații B.M.C., A.G.P., M.V. și A.I. au acostat pe partea vătămată C.A.D. pe care, prin amenințarea cu moartea, l-au deposedat de o geacă din piele, un lănțișor din argint, o pereche de ochelari de vedere cu ramă metalică, iar pe prietena acestuia, M.M., în aceleași condiții, de un portofel din piele în care se afla suma de 400.000 lei, un telefon mobil marca Nokia 5210, un ceas de mână marca Jovial, un lănțișor din argint cu medalion, un inel din argint cu piatră albă și un parfum marca Bulgari. Ulterior, inculpatul V.M. a cumpărat de la inculpatul M.V. geaca din piele, având cunoștință că aceasta provine din săvârșirea faptei de tâlhărie. Telefonul mobil a fost vândut unei persoane neidentificată. Partea vătămată M.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 13.000.000 lei, iar partea vătămată C.A. cu suma de 5.000.000 lei.
La data de 26 aprilie 2002, inculpatul M.V., A.I., A.G.P., V.M., R.F. și B.M.C., au deposedat, prin amenințare cu cuțite și prin exercitarea de violențe, pe părțile vătămate G.R., C.A.M., T.A.B., care discutau pe o bancă în parc, de telefoane mobile, haine, bijuterii și bani. Partea vătămată M.C. a fost deposedată de inculpatul M.V. de geaca și de cureaua de la pantaloni, pe care le-a înmânat inculpatului V.M. care a luat din geacă un telefon mobil. Partea vătămată C.A.M. a fost deposedată de inculpatul B.M.C. de un lănțișor din aur de care erau prinse două medalioane. Partea vătămată G.R. a fost deposedată de inculpatul V.M. de un telefon mobil și suma de 140.000 lei. Întrucât, în urma controlului, inculpații au constatat că partea vătămată T.A.B. nu are asupra ei bunuri care să-i intereseze, a fost lovită cu palma de inculpatul A.G.P. și ciupită de sâni. Inculpatul M.V. a oprit geaca și cureaua aparținând părții vătămate M.C., bunuri care au fost găsite cu ocazia percheziției efectuată la domiciliul acestuia și restituite proprietarului. Telefonul mobil a fost înstrăinat de inculpații M.V. și V.M. numitului S.N. pentru suma de 1.000.000 lei, iar acesta din urmă l-a vândut unei persoane neidentificate. Telefonul mobil aparținând părții vătămate R.G. a fost vândut de inculpatul A.I., pentru suma de 800.000 lei, banii rezultați fiind împărțiți, în mod egal, între inculpații A.I., M.V., A.G.P. și R.F. Inculpatul B.M.C. a păstrat lănțișorul din aur pe care ulterior l-a vândut cu suma de 100.000 lei. Partea vătămată M.C.C. s-a constituit parte civilă cu suma de 2.500.000 lei, partea vătămată C.A.M. cu suma de 5.000.000 lei, iar partea vătămată G.R. cu suma de 2.000.000 lei. Părțile vătămate T.A.B. și M.C.D. nu s-au constituit părți civile.
La data de 26 aprilie 2002, inculpații M.V., A.G.P., V.M., A.I., R.F. și B.M.C. au deposedat prin violență și amenințare cu cuțitele, pe părțile vătămate, P.L.C. și V.O.A. de bani și bijuterii, în timp ce aceștia se aflau în parcul I.O.R. Când partea vătămată P.L.C. a încercat să fugă a fost prins de inculpatul B.M.C. care l-a lovit în zona feței și a capului, după care l-a deposedat de geaca cu care era îmbrăcat. Ulterior a fost deposedat de geacă și V.O. În cele din urmă partea vătămată P.L.C. a reușit să fugă. Părții vătămate V.O., inculpatul M.V. i-a smuls brățara de la mână, iar inculpatul A.G.P. i-a smuls lănțișorul din aur de la gât și i-a luat și suma de 650.000 lei. Geaca părții vătămate V.O. a rămas la inculpatul A.I., iar cea a părții vătămate P.L. la inculpatul R.F. Telefoanele mobile care se aflau în buzunarele gecilor părților vătămate au fost vândute de inculpații R.F. și V.M. unei persoane necunoscute cu suma de 1.600.000 lei, banii fiind împărțiți între ei. Celălalt telefon mobil a fost vândut de inculpații A.I. și M.V. pentru suma de 1.400.000 lei, sumă pe care, de asemenea au împărțit-o între ei. Brățara din aur aparținând părții vătămate V.O. a fost amanetată de inculpatul M.V. prin intermediul numitului F.V., pentru suma de 1.600.000 lei, iar lănțișorul din aur, aparținând aceleași părți vătămate a fost dat de inculpatul A.G.P. numitului D.I.M. în schimbul unui telefon mobil. Geaca aparținând părții vătămate V.O. a fost vândută de inculpatul A.I. numitului M.F., fiind ulterior recuperată și restituită părții vătămate ca și lănțișorul din aur. Geaca aparținând părții vătămate P.L. a fost ridicată de organele de poliție de la inculpatul R.F. de către organele de poliție.
La data de 9 mai 2002, în timp ce se aflau în parcul I.O.R., părțile vătămate T.E. și G.L. au fost deposedate, prin amenințări cu cuțitele și exercitarea de violențe, de bunuri în valoare de aproximativ de 3.000.000 lei, constând în telefoane mobile, bijuterii din aur și argint, de către inculpații B.M.C., M.V., A.G.P., I.A. și V.M. Bunurile sustrase, în condițiile arătate, au fost vândute unor persoane de bună - credință, iar sumele de bani au fost împărțite între inculpați în mod egal.
La data de 14 mai 2002, inculpații A.G.P., R.F., Z.P., C.E. și B.M.C. au acostat părțile vătămate I.C.S. și O.M.M. care se plimbau prin parcul I.O.R. și, după ce i-au amenințat cu cuțitele, l-au deposedat pe I.C.S. de mai multe bunuri. Inculpatul R.F. a controlat pe partea vătămată O.M.M., însă nu a deposedat-o de nici un bun. Cele două părți vătămate nu s-au constituit părți civile. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații A.I., M.V., B.M.C., R.F., A.G.P. și V.M. Prin motive comune, inculpații au criticat hotărârea primei instanțe cu privire la pedepsele aplicate, pe care le consideră prea severe, solicitând ca, prin reaprecierea criteriilor de individualizare, să fie reduse. Diferit, inculpatul V.M. a mai solicitat a se dispune achitarea sa pentru fapta din data de 9 mai, reținută la punctul 9 din rechizitoriu, deoarece din probele administrate nu rezultă vinovăția sa. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 152/ A din 4 martie 2004, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați cu motivarea că pedepsele aplicate acestora au fost bine individualizate, avându-se în vedere gravitatea faptelor comise, pericolul social al acestora, modul de acționare și perseverența infracțională, circumstanțele personale ale acestora și limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise. Cu privire la susținerea inculpatului V.M., potrivit căreia nu a săvârșit fapta din data de 9 mai 2002, s-a arătat că este infirmată de probele administrate în cauză, respectiv declarațiile părților vătămate, ale inculpaților și de procesele – verbale încheiate de către organele de poliție din care rezultă, contrariul. Decizia Curții de apel a fost atacată cu recurs de către inculpații A.I., A.G.P., B.M.C., R.F., M.V. și V.M. Prin motive comune de casare, inculpații au criticat decizia instanței de apel pentru aceleași motive invocate și la judecata în apel respectiv gravitatea pedepselor pe care le apreciază ca fiind foarte severe, în cauza urmând a se face o nouă reindividualizare a acestora prin reanalizarea criteriilor arătate în art. 72 C. pen. Ca și la judecata în apel, inculpatul V.M. a solicitat a se dispune achitarea pentru faptele comise la data de 9 mai 2002, iar pentru cea de a treia să se schimbe încadrarea juridică în complicitate la infracțiunea de tâlhărie cu consecința reindividualizării pedepsei. Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate. Analizând actele și lucrările de la dosar se constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut o corectă situație de fapt, confirmată de probele de la dosar, încadrând faptele comise de inculpați în textele de lege corespunzătoare, pentru care le-au aplicat pedepse corespunzătoare. Se constată că instanțele, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, a ținut seama de pericolul social al faptelor comise, rezultat, din multitudinea acestora, constituirea și acționarea în mod organizat, în grup, prin folosirea de amenințări cu obiecte tăioase (cuțite, briceag) și prin lovirea părților vătămate și nu în ultimul rând perioada scurtă de timp în care au fost săvârșite, dar și de datele ce caracterizează persoana acestora, respectiv sunt tineri, nu au antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal, cu mici excepții, au recunoscut și regretat faptele. Pentru aceste considerente, se constată că pedepsele aplicate inculpaților – recurenți au fost just individualizate cu respectarea prevederilor art. 72 C. pen., și că executarea lor în cuantumul și modalitatea stabilită de prima instanță sunt în măsură să realizeze prevederile art. 52 C. pen. Cât privește critica inculpatului V.M. de a se dispune achitarea pentru două fapte comise la data de 9 mai 2002, pe considerentul că nu a participat la comiterea acestora nu poate fi primită, întrucât probele administrate în cauză, respectiv declarațiile părților vătămate și al celorlalți coinculpați confirmă participarea sa la comiterea acestora, în timp ce, în sprijinul acestei sustrageri numitul inculpat nu a făcut nici o dovadă care să justifice susținerea sa. Nu poate fi primită nici critica prin care se solicită schimbarea încadrării juridice a celei de a treia fapte din tâlhărie în complicitate la această infracțiune, din moment ce s-a dovedit că a participat în mod efectiv la comiterea acestora, exercitând activități ce caracterizează latura obiectivă și subiectivă a acestor infracțiuni. Cât privește pedeapsa aplicată, se constată că a fost just individualizată urmând a se avea în vedere cele arătate cu privire la acest aspect, referitor la recursurile declarate de ceilalți inculpați. Pentru considerentele ce preced, având în vedere că verificând decizia atacată în raport și cu prevederile art. 395 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursurile declarate de inculpații A.I., A.G.P., B.M.C., R.F., M.V. și V.M. sunt nefondate și a fi respinse, ca atare, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.I., A.G.P., B.M.C., R.F., M.V. și V.M. împotriva deciziei penale nr. 152/ A din 4 martie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților A.I., A.G.P., R.F., M.V. și V.M. timpul arestării preventive de la 18 mai 2002, la 26 octombrie 2004, iar pentru inculpatul B.M.C. de la 21 mai 2002, la 26 octombrie 2004. Obligă pe recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează: - inculpații A.I., R.F. și M.V., în solidar cu intimatele părți responsabile civilmente A.E., R.I.M., M.M. și M.A., la plata sumei de câte 1.600.000 lei, fiecare, din care, sumele de câte 400.000 lei, reprezentând onorariile pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, iar pe inculpații A.G.P.
și B.M.C. la plata acelorași sume; - inculpatul V.M., în solidar cu intimatele părți responsabile civilmente V.V. și V.E., la plata sumei de 1.200.000 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 octombrie 2004.