ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5391/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 242 din 19 februarie 2004, Tribunalul București, secția I penală a condamnat, printre alții, pe inculpații: - D.S.A. la un an închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen. și art. 74 lit. c) și art. 76 din același cod; - C.A. la un an și 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen.; - M.C.N. la un an închisoare pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen., cât și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii de la 9 mai 2003. Potrivit art. 86 1 , art. 86 2 și art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 2 ani. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 C. pen. S-a luat act că partea vătămată D.C. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Primii doi inculpați au fost obligați la câte 500.000 lei, iar ultimul inculpat la plata sumei de 1.800.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 9 mai 2003, cei trei inculpați, împreună cu un alt tânăr (coinculpat în cauză) au acostat-o pe partea vătămată D.C., care se deplasa pe B-dul Obregia din Municipiul București, împrejurare în care inculpatul minor D.S.A.

i-a smuls de la gât un lănțișor cu două medalioane din aur, fiind surprinși de poliție în timp ce încercau să le valorifice la o casă de amanet. Curtea de Apel București, admițând apelul procurorului, a înlăturat aplicarea prevederilor art. 74 lit. c) C. pen., pentru inculpații D.S.A. și C.A. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., pentru inculpații C.M.C. și M.C.N., precum și aplicarea art. 86 1 , art. 86 2 și art. 110 C. pen., pentru ultimii doi inculpați. Totodată, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului C.A. de la un an și 6 luni închisoare la 7 ani închisoare, iar pentru ceilalți trei inculpați minori de la un an la câte 3 ani și 6 luni închisoare. Apelurile inculpaților D.S.A. și C.A., prin care solicitau reducerea pedepselor au fost respinse ca nefondate.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Împotriva menționatei decizii, au declarat recurs numai inculpații D.S.A., C.A. și M.C.N., solicitând ca și în apel, reducerea pedepselor, pe care le consideră prea severe în raport de faptele comise. Examinând decizia atacată în raport de motivele de casare invocate în motivele de recurs, cât și din oficiu, se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, încadrarea juridică în infracțiunea de tâlhărie, pentru inculpatul D.S.A. și complicitate la această infracțiune fiind corespunzătoare.

Din probele administrate (procesele-verbale întocmite de organele de urmărire penală cu ocazia prinderii inculpaților, a cercetării locului faptei și a recunoașterii de către partea vătămată din grup a autorilor infracțiunilor, cât și din declarațiile constante ale părții vătămate și ale martorei C.S., coroborate cu declarațiile inculpaților) care au fost analizate în considerentele sentinței, rezultă fără dubiu, că la data de 9 mai 2003, cei patru inculpați au acostat-o pe partea vătămată D.C., în timp ce se deplasa pe B-dul Obregia din Municipiul București, sustrăgându-i, prin smulgere de la gât, un lănțișor cu două medalioane din aur. Inculpații au fost prinși la puțin timp după comiterea faptei, în timp ce încercau să valorifice bunurile sustrase, care au fost restituite persoanei vătămate.

Referitor la pedepsele aplicate inculpaților prin admiterea apelului declarat de procuror, se constată că acestea au fost corect individualizate, la stabilirea lor cât și a modalității de executare, instanța având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și art. 52 C. pen., respectiv, gradul sporit de pericol social al infracțiunii de tâlhărie (comisă în loc public, de mai multe persoane împreună, dintre care o parte erau minori), de condițiile concrete în care a fost săvârșită cât și de persoana inculpaților, care, deși nu posedă antecedente penale, în cursul procesului au adoptat o poziție oscilantă, încercând să ascundă adevărul. Întrucât din actele dosarului nu rezultă nici un motiv de casare din cele prevăzute de art. 385 9 alin. penultim C. proc.

pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate de cei trei inculpați să fie respins ca nefondate, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat. Potrivit art. 988 C. pen., se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților D.S.A. și C.A., perioada arestării preventive de la 4 mai 2004 la zi. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații D.S.A., C.A. și M.C.N., împotriva deciziei penale nr. 338 din 4 mai 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpaților D.S.A. și C.A., timpul arestării preventive de la 9 mai 2003 la 21 octombrie 2004. Obligă pe recurenții D.S.A. și C.A. să plătească statului câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă pe recurentul M.C.N. să plătească statului 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 octombrie 2004.