ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3584/2011

Asupra recursului de

față;

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 211 din 14 octombrie

2010, Judecătoria Babadag a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a

Sentinței penale nr. 150/2009 pronunțată de Judecătoria Babadag, județul

Tulcea.

Pentru a se pronunța

astfel, prima instanță a reținut că prin Sentința penală nr. 150 din 18 august

2009 a cărei revizuire se solicita, pronunțată în Dosarul nr. 466/179/2009, s-a

soluționat plângerea formulată de revizuenta M.C. împotriva Rezoluției nr.

15/P/II/2009 din 20 martie 2009 pronunțată de prim procurorul Parchetului de pe

lângă Judecătoria Babadag prin care a fost respinsă plângerea formulată

împotriva soluției adoptate în Dosarul nr. 713/P/2008, plângerea fiind respinsă

ca nefondată.

S-a mai reținut că în

mod judicios cererea a fost respinsă ca inadmisibilă în raport de soluția

adoptată de Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care, prin

Decizia nr. 17 din 19 martie 2007, publicată în M. Of. nr. 542 din 17 iulie

2008, a statuat că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești

definitive, pronunțată în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) și b)

C. proc. pen. este inadmisibilă.

Împotriva Sentinței

penale nr. 211 din 14 octombrie 2010 a Judecătoriei Babadag a declarat recurs

revizuenta M.C., iar prin Decizia penală nr. 1/CE din 8 martie 2011 pronunțată

de Tribunalul Tulcea a fost respins recursul ca nefondat.

Împotriva acestei din

urmă decizii, a declarat recurs petenta M.C., iar prin Decizia nr. 439/P din 12

mai 2011, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu

minori și de familie, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc.

pen. a respins, ca inadmisibil, recursul formulat, cu motivarea că prin Decizia

penală nr. 1/CE din 8 martie 2011 pronunțată în Dosarul penal nr.

1011/179/2010, Tribunalul Tulcea a soluționat recursul declarat de petentă

împotriva hotărârii fondului, cererea de față apărând ca fiind „recurs la

recurs” ceea ce este inadmisibil.

Împotriva Deciziei

penale nr. 439/P din 12 mai 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și

pentru cauze penale cu minori și de familie, a declarat un nou recurs petenta

M.C., apreciind că recursul său este admisibil, dosarul având ca obiect cererea

de revizuire.

Recursul este

inadmisibil.

Analizând hotărârea

atacată, Înalta Curtea constată că recurenta petentă revizuentă a uzat deja în

cauză de calea de atac a recursului, astfel cum este ea reglementată de

dispozițiile art. 385

1

C. proc. pen., ultima hotărâre pronunțată în

cauză, potrivit textului de lege invocat, fiind Decizia penală nr. 1/CE din 8

martie 2011 a Tribunalului Tulcea, prin care a fost respins, ca nefondat,

recursul revizuentei M.C., hotărâre definitivă. Ca atare, decizia prin care s-a

soluționat recursul revizuentei este definitivă, așa cum, de altfel, era

menționat și în dispozitivul deciziei pronunțate.

Mai mult decât atât,

petenta revizuentă a mai uzat odată de acesta cale de atac, iar prin Decizia

nr. 439/P din 12 mai 2011, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru

cauze penale cu minori și de familie, în baza art. 385

15

pct. 1 lit.

a) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibil, recursul formulat, așa încât în

prezent ne aflăm într-un recurs la recurs, cale de atac ce nu este prevăzută de

lege.

Așa fiind, Înalta

Curte, potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a), teza a 2-a

C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta M.C.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petenta M.C. împotriva Deciziei penale nr.

439/P din 12 mai 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă recurenta

petentă la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 13 octombrie 2011.