ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2325/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2325/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei civile de față, constată
următoarele:
Tribunalul Ialomița, secția civilă, prin
sentința civilă nr. 209 din 20 aprilie 2006, a respins acțiunea reclamantului Z.V., în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Fetești, Primarul
Municipiului Fetești județul Ialomița și Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001
Fetești.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond
a reținut că, reclamantului i-a fost expropriat doar 707 mp teren arabil,
diferența până la 957 mp, fiind destinat construcțiilor.
Curtea de Apel București, secția a IV-a
civilă, prin decizia civilă nr. nr. 350 din 25 mai 2009 a respins apelul formulat de reclamantul Z.V. – ca nefondat împotriva sentinței civile nr.209
din 20 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în contradictoriu cu
intimații: Primăria Municipiului Fetești prin Primar, și Comisia Locală pentru
Aplicarea Legii nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel
a reținut că, restituirea în natură a terenului în litigiu nu mai este posibilă
întrucât terenul face parte din Parcul Central al municipiului Fetești.
Împotriva deciziei civile mai sus
menționată a declarat recurs reclamantul Z.V., criticând-o ca fiind nelegală –
invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ. - deoarece:
- Instanțele în mod greșit nu i-au restituit
în natură terenul în suprafață de 957 mp așa cum rezultă din Decretul nr. 226/1998.
Propunerea de a se acorda despăgubiri pentru terenul revendicat contravine
Legii nr. 10/2001.
Recursul nu este fondat.
Reclamantul Z.V. a solicitat în
condițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată, restituirea în natură a
imobilului, compus din 957 mp teren expropriat conform Decretului nr. 226/1988.
Instanța de apel în mod judicios a
statuat faptul că, restituirea în natură a terenului în litigiu este cu
neputință, întrucât acesta face parte din Parcul Central al municipiului
Fetești.
Măsura Primăriei Fetești de a propune
reclamantului despăgubiri în condițiile legii speciale pentru terenul în
litigiu este în acord cu dispozițiile art. 16 Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Așadar, față de cele reținute, se va
respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul
Z.V. împotriva deciziei civile nr. 350 din 25 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2010.