ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.02.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 843/2012

HOTĂRÂRE
17.02.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 843/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 2692 din 23 iunie

2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată în Dosarul

nr. 2340/98/2006 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în cauza

având ca obiect apelul declarat de reclamantul G.C. în contradictoriu cu

pârâții Primăria Municipiului Fetești, Comisia Locală pentru Aplicarea Legii

nr. 10/2001 Fetești, R.E. - Secretarul Primăriei Municipiului Fetești,

Viceprimarul Municipiului Fetești - C.Ș. și Primarul Municipiului Fetești,

împotriva Sentinței civile nr. 303/F din 4 martie 2008 a Tribunalului Ialomița.

Instanța a constatat

că prin cererea ce a făcut obiectul cauzei înregistrată la Tribunalul Ialomița,

secția civilă, sub nr. 2340/98/2006 reclamantul a solicitat anularea

dispoziției din 2 februarie 2006 și obligarea pârâtului la restituirea în

natură a terenului în suprafață de 644 mp din Fetești, str. M., jud. Ialomița,

față de care a invocat și excepția de nelegalitate.

În raport cu această

împrejurare, curtea de apel a reținut, că excepția de nelegalitate este

inadmisibilă din dublă perspectivă: pe de o parte, dată fiind lipsa

caracterului de act administrativ al dispoziției atacate, aceasta fiind un act

juridic civil, și pe de altă parte, dat fiind faptul că secția a IV-a civilă a

Curții de Apel București a sesizat instanța de contencios administrativ în baza

art. 4 din Legea nr. 554/2004, cu excepția de nelegalitate tocmai asupra

actului cu care era învestită cu acțiunea civilă în anulare, ce făcea obiectul

cauzei sale.

Recursul declarat de

reclamant împotriva acestei decizii a fost respins ca nefondat de către Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,

prin Decizia nr. 3406.

Pentru a hotărî

astfel, Înalta Curte a reținut că lipsa caracterului administrativ al deciziei

atacate pe calea excepției de nelegalitate, precum și faptul că această decizie

constituie chiar obiectul acțiunii de fond în care a fost invocată excepția,

conduc indubitabil la concluzia, adoptată de altfel și de prima instanță,

privind caracterul inadmisibil al excepției de nelegalitate invocată de

reclamantul G.C. împotriva dispoziției din 2 februarie 2006, emisă de Primarul

Municipiului Fetești.

Împotriva acestei

decizii reclamantul G.C. a formulat contestația în anulare de față.

La termenul din 21

ianuarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție constatând că niciuna dintre

părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii, deși procedura de citare a fost

legal îndeplinită, a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242

alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Datorită faptului că

în termen de un an de la suspendare niciuna dintre părți nu a solicitat

repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta

Curte de Casație și Justiție a repus cauza pe rol, din oficiu, în condițiile

prevăzute de art. 252 C. proc. civ., respectiv a fixat termen, cu citarea

părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art.

248 alin. (1) din C. proc. civ.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.: "orice cerere de chemare

în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor,

dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an", iar potrivit

art. 249 C. proc. civ. "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act

de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care

justifică un interes".

Cum, în speță, de la

data suspendării cauzei și până la repunerea acesteia pe rol, pricina a rămas

în nelucrare din vina părților și având în vedere că nu s-au îndeplinit niciun

fel de acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea,

astfel cum sunt prevăzute în art. 249 - 251 din C. proc. civ., urmează a se

face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatându-se

din oficiu perimarea contestației.

Constată perimată

contestația în anulare formulată de G.C. împotriva Deciziei nr. 3406 din 25

iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 februarie 2012.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-25
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3406/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2692 din 23 iunie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă e
ÎCCJ 2010-04-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2325/2010
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Tribunalul Ialomița, secția civilă, prin sentința civilă nr. 209 din 20 aprilie 2006, a respins acțiunea reclamantului Z.V., în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Fetești, Pri
ÎCCJ 2007-02-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1270/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1387 din 13 iunie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei cal
ÎCCJ 2011-05-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3878/2011
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 a fost admis recursul declarat de reclamant. Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 1873 din 17 septembrie 2002 a admis contestația în anulare formulată de Primăria municipiu
ÎCCJ 2008-12-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8076/2008
ța de 409 mp ce nu poate fi restituită în natură, reclamantul beneficiază de despăgubiri în condițiile Legii nr. 10/2001, completată și modificată prin Legea nr. 247/2005. Împotriva acestei din urmă hotărâri, a declarat recurs pârâta Primăr
Sursă