ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1270/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1387

din 13 iunie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâților C.P.M., A.N.R.P. și I.Z. – președintele A.N.R.P. și, pe cale de consecință,

a respins acțiunea formulată de reclamantul M.C. ca fiind introdusă împotriva

unor persoane fără calitate.

În motivarea sentinței se

reține că reclamantul a solicitat emiterea unei decizii prin care să i se

restituie terenul intravilan în suprafață de 819 m.p. situat în municipiul Fetești, județul Ialomița; reclamantul a precizat că deși a solicitat anterior

Primăriei municipiului Fetești, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea

terenului, cererea i-a fost respinsă nelegal.

Instanța de fond a apreciat că

acțiunea a fost îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală

pasivă, deoarece pârâții menționați nu au calitatea de a emite decizii de

restituire a unor imobile în baza Legii nr. 10/2001.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs reclamantul M.C., susținând că hotărârea atacată este nelegală

și netemeinică, A.N.R.P. și președintele acesteia I.Z. fiind autoritățile competente

să-i soluționeze plângerea sa împotriva dispozițiilor emise de Primăria

municipiului Fetești și să-i restituie imobilul.

Recurentul precizează că din

titulatura A.N.R.P. nu rezultă că aceasta nu are competența de a emite decizii

de restituire, iar cererea sa a fost greșit soluționată de către pârâta

menționată, deoarece i s-a răspuns că avea dreptul la măsuri reparatorii prin

echivalent, deși Legea nr. 10/2001 acordă prioritate restituirii în natură.

Analizând actele și

lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se

încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele

considerente:

Potrivit probelor

administrate la instanța de fond, în baza Legii nr. 10/2001

reclamantul-recurent a formulat o notificare privind restituirea terenului în

suprafață de 819 m.p., situat în Fetești, județul Ialomiță, notificare

soluționată de Primăria municipiului Fetești prin dispozițiile nr. 657/2001 și nr.

509/2002, în sensul că prin prima dispoziție a fost respinsă cererea de

restituire în natură a imobilului, propunându-se acordarea de măsuri

reparatorii, iar prin a doua dispoziție respingându-se în totalitate

notificarea petentului, ca urmare a respingerii de către acesta a ofertei de

măsuri reparatorii.

Urmare acestor dispoziții,

reclamantul-recurent s-a adresat A.N.R.P., solicitând restituirea în natură a

terenului expropriat în anul 1988; fiind nemulțumit de faptul că pârâta s-a

limitat la comunicarea unor adrese către primărie în sensul reanalizării

dispozițiilor emise și a stabilirii unei reparații prin echivalent,

reclamantul-recurent a chemat în judecată A.N.R.P., președintele acesteia și

Cancelaria Primului Ministru, pentru a-i fi restituită proprietatea în natură.

Față de obiectul acțiunii,

în mod corect instanța de fond a stabilit că pârâții nu au calitate procesuală

pasivă, deoarece potrivit pct. 1 lit. d) Cap. II din Normele metodologice de aplicare

unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. nr. 498/2003, entitățile

obligate la restituire au plenitudine de competență în soluționarea

notificărilor care fac obiectul procedurii administrative, iar acestea emit fie

decizie (dispoziție) de restituire, fie ofertă pentru acordarea de reparații

prin echivalent, fie dispoziție motivată de respingere a cererii; aceste dispoziții

(decizii) sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 10/2001.

În consecință, față de

obiectul cererii reclamantului-recurent, instanța de fond a stabilit în mod

corect că pârâții nu au calitate procesuală pasivă, H.G. nr. 361/2005

neprevăzând posibilitatea A.N.R.P., de a se substitui entităților competente în

soluționarea notificărilor întemeiate pe Legea nr. 10/2001.

Pentru considerentele

menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a

fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de M.C., împotriva sentinței civile nr. 1387 din 13 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 februarie 2007.