ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1270/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1387 din 13 iunie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C.P.M., A.N.R.P. și I.Z. – președintele A.N.R.P. și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantul M.C. ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate. În motivarea sentinței se reține că reclamantul a solicitat emiterea unei decizii prin care să i se restituie terenul intravilan în suprafață de 819 m.p. situat în municipiul Fetești, județul Ialomița; reclamantul a precizat că deși a solicitat anterior Primăriei municipiului Fetești, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea terenului, cererea i-a fost respinsă nelegal.

Instanța de fond a apreciat că acțiunea a fost îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, deoarece pârâții menționați nu au calitatea de a emite decizii de restituire a unor imobile în baza Legii nr. 10/2001. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul M.C., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, A.N.R.P. și președintele acesteia I.Z. fiind autoritățile competente să-i soluționeze plângerea sa împotriva dispozițiilor emise de Primăria municipiului Fetești și să-i restituie imobilul. Recurentul precizează că din titulatura A.N.R.P. nu rezultă că aceasta nu are competența de a emite decizii de restituire, iar cererea sa a fost greșit soluționată de către pârâta menționată, deoarece i s-a răspuns că avea dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, deși Legea nr. 10/2001 acordă prioritate restituirii în natură.

Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit probelor administrate la instanța de fond, în baza Legii nr. 10/2001 reclamantul-recurent a formulat o notificare privind restituirea terenului în suprafață de 819 m.p., situat în Fetești, județul Ialomiță, notificare soluționată de Primăria municipiului Fetești prin dispozițiile nr. 657/2001 și nr. 509/2002, în sensul că prin prima dispoziție a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului, propunându-se acordarea de măsuri reparatorii, iar prin a doua dispoziție respingându-se în totalitate notificarea petentului, ca urmare a respingerii de către acesta a ofertei de măsuri reparatorii.

Urmare acestor dispoziții, reclamantul-recurent s-a adresat A.N.R.P., solicitând restituirea în natură a terenului expropriat în anul 1988; fiind nemulțumit de faptul că pârâta s-a limitat la comunicarea unor adrese către primărie în sensul reanalizării dispozițiilor emise și a stabilirii unei reparații prin echivalent, reclamantul-recurent a chemat în judecată A.N.R.P., președintele acesteia și Cancelaria Primului Ministru, pentru a-i fi restituită proprietatea în natură. Față de obiectul acțiunii, în mod corect instanța de fond a stabilit că pârâții nu au calitate procesuală pasivă, deoarece potrivit pct. 1 lit. d) Cap. II din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G.

nr. 498/2003, entitățile obligate la restituire au plenitudine de competență în soluționarea notificărilor care fac obiectul procedurii administrative, iar acestea emit fie decizie (dispoziție) de restituire, fie ofertă pentru acordarea de reparații prin echivalent, fie dispoziție motivată de respingere a cererii; aceste dispoziții (decizii) sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 10/2001. În consecință, față de obiectul cererii reclamantului-recurent, instanța de fond a stabilit în mod corect că pârâții nu au calitate procesuală pasivă, H.G. nr. 361/2005 neprevăzând posibilitatea A.N.R.P., de a se substitui entităților competente în soluționarea notificărilor întemeiate pe Legea nr. 10/2001.

Pentru considerentele menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.C., împotriva sentinței civile nr. 1387 din 13 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2007.