ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 192/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 192/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin
încheierea pronunțată în ședința din Camera de Consiliu de la 17 decembrie 2008
a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de N.C. domiciliat
în București în contradictoriu cu F.N.I. București, SC S.I. SA București, A.V.A.S.
București și Statul Român, prin M.F.P. București, ca neîntemeiată.
În fundamentarea acestei
soluții s-a reținut că reclamantul invocă nu simple erori de calcul ci o
pretinsă eroare de judecată ce decurge dintr-o situație de fapt nereală și
anume deținerea de către reclamant a unui număr de 501 unități în valoare de
103.720 lei în loc de 500 unități de fond în valoare de 103.720 lei.
Tribunalul București, secția
a VI-a comercială, prin încheierea pronunțată în ședința din Camera de Consiliu
de la 28 ianuarie 2009 a respins ca neîntemeiată cererea de îndreptare a erorii
materiale formulată de N.C. în contradictoriu cu aceiași pârâți.
S-a reținut aceiași situație
de fapt și de drept cu cea descrisă anterior, așa cum a fost ea soluționată
prin încheierea din 17 decembrie 2008.
Curtea de Apel București, secția
a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 207 din 27 aprilie 2009 a
respins ca nefondat apelul declarat de apelantul N.C. împotriva încheierii din
28 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială.
Instanța de apel a stabilit
că greșeala invocată de apelantul - reclamant nu este o simplă eroare
materială, constând numai într-o eroare de calcul, ci poate fi eventual chiar o
greșeală de judecată. Aceasta deoarece, apelantul invocă hotărârea Adunării
Generale a Investitorilor F.N.I. din data de 15 iunie 1998, hotărâre prin care
s-a finalizat „splitarea unităților de fond vechi în 10 unități de fond noi, a
căror valoare devine de 10 ori mai mică”. Luarea sau nu în considerare în
pronunțarea hotărârii cu privire la care s-a solicitat îndreptarea erorii
materiale a acestei hotărâri a Adunării Generale a Investitorilor F.N.I. din
data de 15 iunie 1998 reprezintă, posibil, o eroare de judecată și nu una materială,
cum susține apelantul.
Împotriva deciziei
comerciale nr. 207 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a VI-a comercială, a promovat recurs reclamantul N.C. care a criticat această
hotărâre pentru nelegalitate, susținând că în cauză este vorba de o eroare
materială.
Intimata - pârâtă A.V.A.S. a
depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând
materialul probator administrat, raportat la toate criticile aduse prin cererea
de recurs de reclamant, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a
respinge ca nefondat recursul, pentru următoarele considerente.
Reclamantul N.C. a solicitat
îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și dispozitivul
sentinței comerciale nr. 7553 din 18 iunie 2008 dată de Tribunalul București, secția
a VI-a comercială, în dosarul nr. 2469/3/2008, în sensul refacerii calculului
valorii sumei la care pârâtele au fost obligate (518,6 lei) cu titlu de
despăgubiri, întrucât numărul unităților de fond pe care le-a deținut inițial
la F.N.I. a fost mărit de 10 ori, astfel că suma la care trebuiau obligate
pârâtele era de 51.869 lei.
Este adevărat că în
condițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ. erorile sau omisiunile cu privire
la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și
orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din
oficiu sau la cerere.
Atât instanța de fond cât și
cea de apel au apreciat corect că în speță împrejurările evocate de reclamant
în cererea sa nu sunt circumscrise cadrului legal instituit de dispozițiile art.
281 alin. (1) C. proc. civ., prin aceea că nu pot face obiectul procedurii de
îndreptare a erorilor materiale greșelile de judecată privind fondul
litigiului.
Pentru aceste rațiuni
urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul N.C. împotriva
deciziei comerciale nr. 207 din 27 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția
a VI-a comercială, nefiind îndeplinită nicio cerință prevăzută de dispozițiile art.
304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamantul N.C. împotriva deciziei comerciale nr. 207 din 27 aprilie 2009 a
Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința
publică, astăzi 21 ianuarie 2010.