ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1942/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 28 aprilie 2010, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a menținut starea de arest preventiv a inculpatei T.C. Instanța a reținut că prin sentința penală nr. 614 din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Sector 2 București a fost condamnată inculpata T.C., în baza art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e) și alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare. S-a reținut în sarcina inculpatei că, în data de 23 august 2009, în timp ce se afla Piața O., a sustras din sacoșa părții vătămate F.C., de 88 ani, un portofel ce conținea suma de 98 lei.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost sesizată urmare a recursului declarat de inculpată împotriva Deciziei nr. 165/ A din 08 martie 2010, prin care a fost respins apelul declarat de inculpată împotriva sentinței de condamnare. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin, fiind îndeplinită una din condițiile alternative prevăzute de art. 160 b alin. (3) C. proc. pen. Astfel, în cauză există indicii temeinice privind comiterea faptei. Pe de altă parte, s-a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpata este cercetată, este închisoarea mai mare de 4 ani, iar față de natura și împrejurările săvârșirii faptei, Curtea a apreciat că lăsarea în libertate a acesteia creează pericol concret pentru ordinea publică.

Împotriva încheierii inculpata a formulat recurs, iar la termenul din 14 mai 2010 a declarat, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, că înțelege să retragă acest recurs. Față de declarația recurentei inculpate, având în vedere și dispozițiile art. 385 4 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora “ până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat”, în condițiile arătate în textul de lege invocat și constatând îndeplinite în cauza de față condițiile impuse de legiuitor pentru retragerea recursului, Înalta Curte urmează să ia act de voința unilaterală a inculpatei valabil exprimată. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de manifestarea de voință a inculpatei T.C. de retragere a recursului declarat împotriva încheierii din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 17150/300/2009. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2010.