ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1942/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 aprilie 2010, Curtea de Apel

București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a

menținut starea de arest preventiv a inculpatei T.C.

Instanța a reținut că prin

sentința penală nr. 614 din 03 noiembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Sector 2

București a fost condamnată inculpata T.C., în baza art. 208 alin. (1) - art. 209

alin. (1) lit. e) și alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen., la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.

S-a reținut în sarcina

inculpatei că, în data de 23 august 2009, în timp ce se afla Piața O., a

sustras din sacoșa părții vătămate F.C., de 88 ani, un portofel ce conținea

suma de 98 lei.

Curtea de Apel București, secția

a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost sesizată urmare a

recursului declarat de inculpată împotriva Deciziei nr. 165/ A din 08 martie 2010,

prin care a fost respins apelul declarat de inculpată împotriva sentinței de

condamnare.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Curtea a constatat că temeiurile care au determinat

arestarea inițială se mențin, fiind îndeplinită una din condițiile alternative

prevăzute de art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen.

Astfel, în cauză există

indicii temeinice privind comiterea faptei.

Pe de altă parte, s-a

constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care

inculpata este cercetată, este închisoarea mai mare de 4 ani, iar față de

natura și împrejurările săvârșirii faptei, Curtea a apreciat că lăsarea în

libertate a acesteia creează pericol concret pentru ordinea publică.

Împotriva încheierii

inculpata a formulat recurs, iar la termenul din 14 mai 2010 a declarat, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, că înțelege să retragă acest recurs.

Față de declarația recurentei

inculpate, având în vedere și dispozițiile art. 385

4

alin. (2) C.

proc. pen. cu referire la art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora

“

până la închiderea dezbaterilor la

instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat”,

în condițiile arătate în textul de lege invocat și constatând îndeplinite în

cauza de față condițiile impuse de legiuitor pentru retragerea recursului,

Înalta Curte urmează să ia act de voința unilaterală a inculpatei valabil

exprimată.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de manifestarea de voință a

inculpatei T.C. de retragere a recursului declarat împotriva încheierii din 28

aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 17150/300/2009.

Obligă recurenta inculpată la plata

sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 mai 2010.