ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 722/2010

Asupra

recursurilor de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

decizia penală nr. 195 din 15 octombrie 2009 Curtea de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori, a admis apelul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Olt, a desființat numai pe latură penală

sentința penală nr. 67 din 19 mai 2009 a Tribunalului Olt și în

baza art. 174, art. 175 lit. a) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. l-a

condamnat pe inculpatul P.N. la 20 ani închisoare și 10 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., deducând

prevenția la zi și a respins atât cererea de schimbare a

încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 174, art. 175 lit.

c) și art. 176 lit. a) C. pen. cât și apelul inculpatului, ca

nefondat.

În motivare, instanța de apel a

reținut că nu se pune problema cruzimilor din moment ce decesul

victimei s-a datorat agresiunii din noaptea de 4/5 noiembrie 2008 și a

dimineții de 5 noiembrie 2008, nefiind dovedită intenția

calificată a inculpatului de reprezentare și urmărire de

producere a unor suferințe intense și prelungite victimei care

să exceadă elementului material al infracțiunii de omor.

Pe de altă însă pericolul

social concret al infracțiunii, modalitatea de săvârșire cât

și persoana inculpatului recidivist postexecutoriu au justificat

reindividualizarea cuantumului pedepsei aplicate de către prima

instanță, în sensul majorării acestuia.

Apelul inculpatului privind lipsa

intenției și a mecanismului de producere a infracțiunii a fost

considerat nefondat în raport cu probele cauzei.

În termen legal inculpatul a exercitat

calea ordinară de atac a recursului, criticând soluțiile

instanțelor pentru netemeinicie întrucât în raport cu atitudinea sa

cooperantă trebuia să se rețină disp. art. 74 lit. a) C.

pen. și pe cale de consecință să-i fie scăzută

pedeapsa sub minimul special, invocând cazul de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., mai ales că starea de ebrietate în care

se afla i-a diminuat capacitatea de apreciere a faptelor sale.

La data de 16 decembrie 2009 a declarat

recurs și apărătorul din oficiu al inculpatului, pe nume B.M.

pentru neacordarea onorariului de 200 lei în apel.

Examinând criticile, în raport cu actele

și lucrările dosarului, hotărârile atacate cât și sub

aspectul cazurilor de casare ce se iau în considerare din oficiu - conform

disp. art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte constată

că sunt nefondate pentru cele ce vor fi dezvoltate în continuare.

Inculpatul P.N. deși în vârstă

de până în 40 ani este cunoscut în localitatea de domiciliu ca un

consumator notoriu de alcool, devenind violent față de mama sa,

victima P.D. atunci când nu-i dădea banii necesari pentru satisfacerea

viciului său.

În contextul dat, în data de 2 noiembrie

2008 și-a lovit mama, care a relatat martorei C.I. că loviturile

sângerânde de la nivelul feței i-au fost provocate de către inculpat.

La 2 zile, respectiv pe data de 4

noiembrie 2008, martora I.E. a văzut și auzit țipetele victimei

care-și implora fiul să nu o mai lovească că o omoară,

martora a văzut cum inculpatul, în data respectivă, în mod repetat,

cu o bucată de lemn și un picior de scaun a lovit-o.

Din nou, în dimineața zilei de 5

noiembrie 2008 inculpatul și-a lovit mama care se afla în curtea casei,

lângă cișmeaua de apă. Apoi, cei doi au intrat în casă,

pentru ca la un anumit interval de timp, martora M.V. să o

găsească pe victimă decedată, pe podeaua

bucătăriei, în decubit dorsal, cu fața umflată și

neagră.

Inculpatul nu a recunoscut faptele,

susținând că dimpotrivă, victima era o viciată a

băuturilor alcoolice, iar leziunile traumatice constatate cu ocazia

necropsiei și le explica prin aceea că mama sa ar fi căzut datorită

stării de beție și s-ar fi autoaccidentat, deși a prezentat

o alcoolemie de 0

0

/oo gr. în sângele recoltat.

Victima a prezentat politraumatism cu

echimoze și hematoame multiple, interstițiale, fractură de

stern, claviculă dreapta, cubitus stâng și fracturi costale bilaterale,

hemotorax stâng, hemoragie externă și în țesuturile musculare.

Situația de fapt și încadrarea

juridică au fost corect reținute de către ambele instanțe

iar individualizarea pedepsei s-a materializat prin respectarea întocmai a

criteriilor enumerate de art. 72 C. pen., pedeapsa aplicată de către

instanța de prim control judiciar corespunzând funcțiilor ei așa

cum sunt reglementate în art. 52 C. pen.

Deși apărătorul

inculpatului a solicitat reindividualizarea pedepsei invocând colaborarea cu

organele judiciare a inculpatului, prin chiar memoriul depus în ziua

judecării recursului, acesta neagă săvârșirea faptelor

și caracterul violent ieșit din comun cel caracterizează,

acuzând martori cauzei de fals în declarații.

Acuză medicul legist de falsificarea

raportului de necropsie și a alcoolemiei lipsă găsită la

cadavrul mamei sale, demonstrând că nici în prezent acesta nu a

înțeles gravitatea deosebită și grozăvia faptei sale,

neavând nici cel mai mic regret.

Față de cele expuse,

constatându-se temeinicia hotărârilor atacate, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.

Recursul avocatei B.M. va fi respins ca

tardiv, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., în raport cu

disp. art. 385

3

combinat cu art. 363 alin. (4) C. proc. pen.

Văzând și prevederile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul P.N. împotriva deciziei penale nr. 195 din 15 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata

reținerii și a arestării preventive de la 5 noiembrie 2008 la

zi.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției

și Libertăților Cetățenești.

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de B.M., pe

care o obligă la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25

februarie 2010.