ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1143/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.O.F.M. suspendarea executării Ordinului nr. 180 din 24 aprilie 2009 emis de către Președintele A.N.O.F.M., privind eliberarea sa din funcția publică de director executiv adjunct al A.J.O.F.M. Bacău, până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile în acțiunea principală de anulare a ordinului menționat. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că solicitarea sa îndeplinește cerințele impuse de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește „cazul bine justificat”, a arătat reclamanta că măsura eliberării sale din funcție, dispusă conform dispozițiilor art. III din O.U.G. nr. 37/2009 nu este în concordanță cu dispozițiile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, care stabilește condițiile și motivele de încetare a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici. Se mai arată că în ipoteza desființării postului pentru motivul reorganizării, autoritatea avea obligația de a respecta condițiile prevăzute de Codul Muncii, art. 65 alin. (2), care constituie dreptul comun în materie, desființarea postului trebuind să fie efectivă și să aibă o bază reală. Însă, ulterior emiterii ordinului, A.N.O.F.M. a organizat concurs pentru ocuparea respectivei funcții.

Referitor la condiția „prevenirii unei pagube iminente”, a precizat reclamanta, că în prezent are în derulare un credit, constând într-o sumă considerabilă, contractat de bancă pornind de la nivelul câștigurilor salariale conferite de funcția de director executiv, fiind pusă în imposibilitatea de executare a acestuia. Prin întâmpinare pârâta A.N.O.F.M. a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii. Prin sentința nr. 102 din 14 iulie 2009, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondată, excepția prematurității cererii și a respins ca nefondată, cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 180 din 24 aprilie 2009 emis de Președintele A.N.O.F.M., formulată de reclamanta S.V.

Referitor la excepția prematurității introducerii acțiunii, Curtea a reținut că raportat la obiectul cererii, legea nu cere a se face dovada îndeplinirii procedurii prealabile. În ceea ce privește cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 180 din 24 aprilie 2009 emis de către Președintele A.N.O.F.M., s-a reținut că argumentele reclamantei nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. În ceea ce privește prejudiciul, este evident că suprimarea veniturilor salariale creează premisele unei pagube, însă aceasta nu este efectivă, atât timp cât persoana în cauză nu prestează în momentul de față activitatea pe care o presupune funcția publică desființată.

Analizând lucrările dosarului, Curtea constată că sentința nr. 102 din 14 iulie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată reclamantei S.V. la data de 11 august 2009, astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare a hotărârii (fila 98 din dosarul Curții de Apel Bacău). În conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 „h otărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.” Cum recursul a fost depus prin Serviciul Registratură al Curții de Apel Bacău la data de 3 septembrie 2009 (fila 2 din prezentul dosar), rezultă că declararea acestuia a fost făcută peste termenul legal, de 5 zile de la data comunicării hotărârii.

Față de situația constatată, în temeiul dispozițiilor art. 103 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.V. împotriva sentinței nr. 102 din 14 iunie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2010.