ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1143/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1143/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, reclamanta S.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.O.F.M.
suspendarea executării Ordinului nr. 180 din 24 aprilie 2009 emis de
către Președintele A.N.O.F.M., privind eliberarea sa din funcția
publică de director executiv adjunct al A.J.O.F.M. Bacău, până
la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile în
acțiunea principală de anulare a ordinului menționat.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că solicitarea sa îndeplinește cerințele impuse de
art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește „cazul bine
justificat”, a arătat reclamanta că măsura eliberării sale
din funcție, dispusă conform dispozițiilor art. III din O.U.G.
nr. 37/2009 nu este în concordanță cu dispozițiile art. 99 alin.
(1) din Legea nr. 188/1999, care stabilește condițiile și
motivele de încetare a raporturilor de serviciu ale funcționarilor
publici.
Se mai arată că în ipoteza
desființării postului pentru motivul reorganizării, autoritatea
avea obligația de a respecta condițiile prevăzute de Codul
Muncii, art. 65 alin. (2), care constituie dreptul comun în materie,
desființarea postului trebuind să fie efectivă și să
aibă o bază reală. Însă, ulterior emiterii ordinului,
A.N.O.F.M. a organizat concurs pentru ocuparea respectivei funcții.
Referitor la condiția „prevenirii
unei pagube iminente”, a precizat reclamanta, că în prezent are în
derulare un credit, constând într-o sumă considerabilă, contractat de
bancă pornind de la nivelul câștigurilor salariale conferite de
funcția de director executiv, fiind pusă în imposibilitatea de
executare a acestuia.
Prin întâmpinare pârâta A.N.O.F.M. a
invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, iar
pe fondul cauzei respingerea acțiunii.
Prin sentința nr. 102 din 14 iulie
2009, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondată, excepția
prematurității cererii și a respins ca nefondată, cererea
de suspendare a executării Ordinului nr. 180 din 24 aprilie 2009 emis de
Președintele A.N.O.F.M., formulată de reclamanta S.V.
Referitor la excepția
prematurității introducerii acțiunii, Curtea a reținut
că raportat la obiectul cererii, legea nu cere a se face dovada
îndeplinirii procedurii prealabile.
În ceea ce privește cererea de suspendare
a executării Ordinului nr. 180 din 24 aprilie 2009 emis de către
Președintele A.N.O.F.M., s-a reținut că argumentele reclamantei nu
sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în
privința legalității actului administrativ.
În ceea ce privește prejudiciul,
este evident că suprimarea veniturilor salariale creează premisele
unei pagube, însă aceasta nu este efectivă, atât timp cât persoana în
cauză nu prestează în momentul de față activitatea pe care
o presupune funcția publică desființată.
Analizând lucrările dosarului, Curtea
constată că sentința nr. 102 din 14 iulie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
a fost comunicată reclamantei S.V. la data de 11 august 2009, astfel cum
rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare a
hotărârii (fila 98 din dosarul Curții de Apel Bacău).
În conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (4)
din Legea nr. 554/2004 „h
otărârea prin care se
pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi
atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.”
Cum recursul a fost depus prin Serviciul
Registratură al Curții de Apel Bacău la data de 3 septembrie
2009 (fila 2 din prezentul dosar), rezultă că declararea acestuia a
fost făcută peste termenul legal, de 5 zile de la data
comunicării hotărârii.
Față de situația
constatată, în temeiul dispozițiilor art. 103 C. proc. civ., Curtea
va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.V.
împotriva sentinței nr. 102 din 14 iunie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ
și fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 2 martie 2010.