ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2674/2009

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele : Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanții C.I. și C.P., au chemat în judecată pe pârâții A.V.A.S BUCUREȘTI și SC E. SRL FOCȘANI, pentru ca instanța să dispună anularea vânzării la licitație publică a apartamentului situat în București, și anularea procesului verbal de licitație nr. 77/1 din 30 mai 2008 . În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au dobândit locuința situată în sector 3, prin cumpărare de la T.N. și A., prin contract autentic. Deși la momentul cumpărării vânzătorii au declarat în fața notarului că imobilul nu este grevat de sarcini, ulterior au aflat că imobilul fusese ipotecat în favoarea Băncii A. SA pentru a garanta creditul aferent contractului nr. 10361/1994.

În anul 2003 A.V.A.S a organizat o licitație la data de 30 mai 2003, prin care a vândut cu încălcarea legii imobilul în cauză, licitație anulată prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2304/2004. Ulterior întoarcerii executării și repunerii părților în situația anterioară licitației din anul 2003, A.V.A.S a început o nouă executare silită în anul 2006. În anul 2007, A.V.A.S a organizat licitație, iar în cadrul licitației reclamanții au formulat opoziție, vânzarea imobilului nefiind realizată. La data de 30 mai 2008, A.V.A.S a organizat o nouă licitație prin care a vândut imobilul, adjudecatar fiind SC E.C. SRL FOCȘANI.

Prin încheierea de ședință din data de 4 februarie 2009, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată excepția tardivității capătului III din contestația la executare invocată de pârâta A.V.A.S, iar prin încheierea de ședință din data de 19 decembrie 2008, a respins contestația la executare pe capetele de cerere privind constatarea perimării executării silite începută de A.V.A.S precum și constatarea că dreptul A.V.A.S de a cere executarea silită este prescris.

Prin cererea formulată la data de 13 aprilie 2009, pârâta A.V.A.S BUCUREȘTI a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 8506/2/2007 al Curții de Apel București, secția a V-a comercială, în care s-a pronunțat sentința comercială nr. 26 din 27 februarie 2009 prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare, astfel cum a fost completată pe capetele de cerere privind constatarea perimării și constatarea prescrierii dreptului A.V.A.S de a cere executarea silită și a fost admisă contestația la executare pe capătul subsidiar și a dispus anularea formelor de executare silită inițiate de A.V.A.S De asemenea, reclamanții C.I. și C.P.

prin cererea formulată la data de 24 martie 2009, au solicitat restituirea cauțiunii în cuantum de 49.197,24 lei, consemnată pentru soluționarea cererii de suspendare vremelnică a executării, respinsă prin încheierea de ședință din data de 3 decembrie 2008. Prin încheierea de ședință din data de 13 mai 2009, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 49.197,24 lei, consemnată de reclamanții C.I. și C.P.; a respins cererea de suspendare formulată de pârâta A.V.A.S BUCUREȘTI în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Împotriva acestei încheieri au formulat recurs pârâții A.V.A.S BUCUREȘTI și SC E.C. SRL FOCȘANI. Cererea de recurs formulată de către pârâta SC E.C.

SRL FOCȘANI, a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care s-a solicitat admiterea recursului, modificarea încheierii, în sensul respingerii cererii de restituire a cauțiunii. În concret, recurenta a susținut că dispozițiile art. 723 1 alin. (3) C. proc. civ. au fost interpretate greșit, pe de o parte pentru că în cauză nu a fost pronunțată o hotărâre irevocabilă, iar pe de altă parte pentru că pârâta a formulat cerere pentru stabilirea despăgubirilor cauzate prin întârzierea executării, acțiune ce formează obiectul dos. nr. 15867/301/2008 aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 3, cu termen de judecată la data de 2 iunie 2009. Cererea de recurs formulată de către pârâta A.V.A.S BUCUREȘTI a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 244 1 C. proc.

civ., prin care a solicitat admiterea recursului și dispunerea suspendării până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 8506/2/2007 al Curții de Apel București. În susținerea recursului pârâta A.V.A.S BUCUREȘTI a invederat că hotărârea nr. 26/2009 nu este irevocabilă, motivele celor două pricini fiind identice. Cererile de recurs sunt nefondate. Cu privire la recursul declarat de pârâta A.V.A.S BUCUREȘTI Înalta Curte, în cadrul controlului de legalitate, examinând condițiile de admisibilitate ale declarării recursului de față, constată următoarele : Potrivit dispozițiilor art. 244 1 C. proc.

civ.: ,,Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului” Reglementarea procedurală instituită de dispozițiile articolului precizat, în sensul consacrării unui regim juridic diferit, constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății poate fi atacată cu recurs în mod separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins suspendarea poate fi atacată doar odată cu fondul, nu conține dispoziții discriminatorii, cele două situații fiind determinate de asigurarea celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor.

Invocarea dispozițiilor alin. (1) al art. 244 1 C. proc. civ. și interpretarea în sensul că sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs atât încheierile prin care s-a admis cererea de suspendare, cât și încheierea prin care s-a respins cererea, nu poate fi primită, deoarece a recunoaște unei căi de atac aptitudinea declanșării controlului judiciar în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesuală civilă, este inadmisibil. Chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare, nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. (2) C. proc. civ., care constituie reglementarea de drept comun în materie. Cu privire la recursul declarat de pârâta SC E.C.

SRL FOCȘANI. Potrivit dispozițiilor art. 723 1 alin. (3) C. proc. civ., cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă s-a soluționat fondul cauzei. În prezenta cauză, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, cererea privind suspendarea executării a fost respinsă prin încheierea din data de 3 decembrie 2008. În aceste condiții, recurenta nu este prejudiciată în nici un mod, pentru a solicita plata de despăgubiri. Indisponibilizarea sumei de bani depusă de către petenți cu titlu de cauțiune reprezintă o garanție în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite.

Ori, în situația de față, instanța de fond prin soluția pronunțată nu a adus nici o întârziere executării silite, astfel încât condițiile instituite pentru eliberarea cauțiunii, respectiv curgerea termenului de 30 de zile și a formulării cererii de plată a despăgubirilor, nu atrag obligația instanței de a nu elibera cauțiunea depusă. În raport de aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ., ambele recursuri vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții SC E.C. SRL FOCȘANI și A.V.A.S BUCUREȘTI împotriva încheierii de ședință din 13 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2009 .