ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2189/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 416 din 31 octombrie2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 123/97/2007, a fost condamnat inculpatul A.A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat în forma tentativei, prev. de art. 20 rap. la art. art. 174, art. 75 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1), art. 76 lit. b) C. pen. A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c), e) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestării preventive, cu începere din 15 decembrie 2006, până în 31 octombrie 2007. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată și civilă C.I.

și s-a respins cererea de despăgubiri materiale formulată de aceeași parte. În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5448,33 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul de Urgență Petroșani. În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 193 C. proc. pen. la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de onorariu avocat și 149 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă C.S. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 14 decembrie 2006, în jurul orei 13.00, inculpatul A.A. se afla în localul R.J.C. SRL, și consuma băuturi alcoolice, ajungând în scurt timp într-o vădită stare de ebrietate (fila 19 dosar urmărire penală, fila 60 dosar fond).

În jurul orei 15.00, conform declarației martorei B.R., barman în local, în bar a intrat partea vătămată C.S., care s-a așezat la masa unde se afla inculpatul și martorul V.M. Din declarația martorului V. reiese că, la masă, inculpatul și partea vătămată își vorbeau, dar nu a auzit ce au discutat datorită muzicii și pentru că partea vătămată vorbește mai dificil, atunci când este în stare de ebrietate. Tot acest martor a afirmat că inculpatul și partea vătămată au ieșit din local de circa 5-6 ori și că, la un moment dat, partea vătămată revenind de afară a venit iritată la masă, afirmând că o să-l bată pe inculpat, martorul neînțelegând de ce face această afirmație. Martora B.R.

a confirmat cele declarate de martorul V., susținând că ea a ieșit afară în jurul orei 17.00, când și inculpatul și partea vătămată s-au îndreptat spre ieșire și că aceștia discutau pe un ton normal, fără a gesticula, deducând că între ei nu există divergențe; aceeași martoră a văzut-o apoi pe partea vătămată intrând în local și așezându-se la aceeași masă. După aproximativ 10 minute, inculpatul a intrat în local calm și cu mâinile la spate, susține martora B.R., s-a apropiat de masa unde se afla partea vătămată și cei doi martori menționați și, fără un cuvânt, a lovit-o pe partea vătămată cu o bâtă de baseball în cap. Martorul V. a declarat că lovitura a fost foarte puternică întrucât au sărit stropi de sânge pe masă și pe obiectele care se aflau pe masă, apoi partea vătămată a căzut pe pardoseală, după care inculpatul l-a mai lovit de două ori cu bâta, apoi a părăsit localul, fără a spune nimic.

Aspectele menționate sunt susținute și de către ceilalți consumatori din local, respectiv martorii P.C.A. - fila 21, V.M. - fila 22 dosar u.p. și 101 fond, D.C. - fila 23, martorul P.G. relatând doar că l-a văzut pe inculpat intrând în local cu o bâtă de baseball și nu a putut vedea ce se întâmplă, fiind lângă ușa de intrare în local. Imediat după agresiune au fost anunțate organele de urmărire penală și serviciul de ambulanță, victima fiind transportată la Spitalul de Urgență Petroșani unde s-a intervenit pentru salvarea vieții acesteia. Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico legală efectuat de SJML Hunedoara Deva, a reieșit că partea vătămată a suferit leziuni produse prin lovire activă cu corp dur, care necesită 70-75 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, respectiv fractură multieschiloasă fronto-parieto-temporală stânga și hematom extradural temporal stâng care au pus în pericol viața victimei (fila 11 dosar urmărire penală).

Tot prin raportul de expertiză medico legală s-a mai stabilit că partea vătămată prezintă diagnosticul de status post hematom extradural temporal stânga operat pentru traumatism cranio-cerebral deschis, fractură 1/3 medie distală cubitul stâng operată, consolidată, că prezintă gradul III de invaliditate, cu revizuire după 6-12 luni și că leziunile au fost produse prin lovire activă cu corp dur, fiind exclus mecanismul de producere prin lovire de corp dur (filele 120-121 dosar fond). Î n drept, fapta inculpatului astfel cum a fost descrisă, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 174 combinat cu art. 175 lit. i) C. pen.

Î n declarațiile date, inculpatul a recunoscut fapta, însă a susținut că a comis-o fiind iritat de atitudinea părții vătămate care i-a adresat cuvinte jignitoare și chiar l-a lovit (fila 30 dosar u.p.) ori pentru că l-a amenințat că îl omoară pe el și pe fiul său (fila 74 dosar fond). Astfel, pe acest fond și pentru că era în stare de ebrietate, susține inculpatul, în timp ce se îndrepta spre casă a văzut o bâtă, care nu era bâtă de baseball, s-a întors și a lovit victima. Tot inculpatul susține că leziunile părții vătămate s-au produs deoarece acesta s-a aruncat de pe scaun pe pardoseala de ciment și că, atunci când s-a aruncat, s-a lovit cu capul de scaun și apoi de ciment (fila 74 dosar fond).

Versiunea și apărarea inculpatului nu au fost luate în considerare motivat, având în vedere declarațiile de martori, care au fost de față la producerea evenimentului și care nu au confirmat faptul că partea vătămată l-a înjurat pe inculpat și l-a amenințat cu moartea. în ceea ce privește arma folosită de către inculpat în momentul agresării părții vătămate, aceasta a fost cu siguranță o bâtă de baseball, astfel cum au relatat toți martorii audiați în cauză. Î n legătură cu modalitatea de producere a leziunilor suferite de partea vătămată, s-a constatat că martorii oculari B.R. și V.M. au relatat aceeași stare de fapt, respectiv inculpatul s-a apropiat de partea vătămată, a lovit-o cu bâta în cap, moment în care partea vătămată a căzut pe pardoseală, apoi inculpatul i-a mai aplicat câteva lovituri peste tot corpul.

De altfel, producerea leziunilor a fost stabilită prin expertiza medico - legală dispusă în cauză, care se coroborează cu declarațiile martorilor menționați, respectiv că leziunile s-au produs prin lovire activă cu un corp dur, fiind exclus mecanismul de producere prin lovire de corp dur. Având în vedere aspectele menționate s-a considerat că nu sunt incidente prevederile art. 73 lit. b) C. pen., respectiv starea de provocare, aceasta nefiind probată, ci doar susținută de inculpat. Pentru existența stării de provocare este necesar ca infracțiunea să constituie o ripostă la fapta victimei, care însă să nu fi fost determinată de manifestări agresive ale inculpatului. Or, așa cum s-a arătat anterior, din probațiune a reieșit că partea vătămată era doar iritată de manifestările inculpatului și nu l-a agresat pe acesta în nici un fel.

De asemenea, nu s-au reținut nici prevederile art. 175 lit. a) C. pen., astfel cum a solicitat partea vătămată prin apărător, agresiunea nefiind comisă cu premeditare, ci sub imperiul stării de ebrietate și în mod spontan. Premeditarea, ca element circumstanțial, nu presupune numai trecerea unui interval oarecare de timp de la luarea hotărârii infracționale și exteriorizarea acesteia ci și o chibzuire suficientă și o pregătire de natură a înlesni săvârșirea infracțiunii. Î n ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că partea vătămată C.S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2000 lei, reprezentând despăgubiri materiale și 100.000 lei, reprezentând daune morale.

De asemenea, prin apărător ales, a mai solicitat taxe medicale și de expertiză, diferențele salariale pe perioada cât nu a putut lucra și onorariu avocat. Spitalul de Urgență Petroșani s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5448,33 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare și asistența medicală acordate părții civile. Examinând aceste pretenții, s-a constatat că partea vătămată nu și-a dovedit în nici un mod pretențiile materiale solicitate, în sumă de 2000 lei, astfel că au fost respinse ca nedovedite. Î n legătură cu constituirea de daune morale, apreciindu-se că părții vătămate i s-a adus un prejudiciu moral prin suferința fizică dar și psihică creată, rezultând din modalitatea de comitere a infracțiunii, instanța a considerat a fi justă suma de 5000 lei, sumă pe care inculpatul a fost obligat să o achite părții vătămate.

Î n legătură cu diferențele salariale solicitate de către partea vătămată, s-a reținut că, din adresa emisă de SC H. SA Șantier R., Baraj, locul de muncă al părții vătămate, reiese că în perioada 15 decembrie 2006 - 31 decembrie 2006, partea vătămată a beneficiat de concediu medical în sumă de 332 lei net iar dacă ar fi lucrat toată luna ar fi primit un salariu de 431 lei. De asemenea, a mai beneficiat de concediu medical în perioada 01 ianuarie 2007 - 31 ianuarie 2007, plătit cu 645 lei net, iar dacă ar fi lucrat primea 499 lei net. Compensând aceste sume, a reieșit că suma primită de către partea vătămată cu titlu de concediu medical este mai mare decât ar fi primit dacă lucra efectiv, astfel că pretențiile civile sub acest au fost respinse.

B. împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, inculpatul A.A. și partea civilă C.S. Parchetul a criticat sentința atacată pe motivul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului, neaplicării pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor sau neaplicării dispozițiilor art. 76 alin. (3) C. pen. Inculpatul A.A. a solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei, învederând că în mod corect s-au reținut circumstanțe atenuante. Sub aspectul laturii civile, s-a menționat că instanța a omis să ia act de poziția inculpatului, în sensul că acesta este de acord cu plata despăgubirilor civile, în cuantumul solicitat de 2000 lei. Partea civilă C.I.

a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante, majorarea cuantumului pedepsei, obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile solicitate la instanța de fond, la plata unei prestații periodice în sumă de 150 lei/lună, deoarece partea civilă are tot timpul nevoi ce medicamente în plus, având în vedere gradul de invaliditate. S-a precizat că diferența dintre salariu și pensie este de 1620 lei, la care se mai adaugă o jumătate de lună de concediu medical, respectiv 403 lei. Prin decizia penală nr. 33/A din 2 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția penală, s-au admis apelurile declarate de declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, inculpatul A.A. și părții civile C.S.

împotriva sentinței penale susmenționate, care a fost desființată în parte și, în rejudecare, s-a majorat de la 3 ani închisoare, la 5 ani închisoare pedeapsa principală aplicată, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (3) C. pen. privind înlăturarea pedepsei complementare. Totodată, s-a înlăturat din conținutul pedepsei accesorii dispoziția privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) și e) C. pen., s-a majorat de la 5000 lei la 15000 lei cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul, menținându-se măsura arestării preventive și celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat că în cauză, având în vedere împrejurările comiterii faptei și urmările produse (punerea în primejdie a vieții victimei, numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru însănătoșirea victimei), pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mică, nefiind proporțională cu pericolul social al faptei comise, astfel că a dispus majorarea cuantumului de la 3 ani la 5 ani, tocmai pentru ca noua sancțiune aplicată să-și atingă dublul scop, educativ și represiv. Pentru aceleași considerente, a apreciat că nu se justifică suspendarea executării pedepsei aplicate, schimbarea modalității de executare nefiind de altfel posibilă raportat la noul cuantum al pedepsei cu închisoarea.

Pe de altă parte, instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o greșită aplicare a pedepsei accesorii, interzicând inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. c) și e) C. pen., cu toate că din actele dosarului nu rezultă că infracțiunea care a determinat condamnarea este absolut independentă de exercitarea unei profesii sau desfășurarea unei anume activități de care să se fi folosit inculpatul cu ocazia comiterii faptei sau de aspecte legate de exercitarea tutelei sau curatelei și că nu s-a demonstrat că retragerea absolută și prin efectul legii a drepturilor de a fi tutore sau curator ale inculpatului ar corespunde unei necesități primordiale privind interesele vreunei persoane și că, în consecință, s-ar urmări un scop legitim, respectiv protecția sănătății, moralei sau educației vreunei persoane.

Referitor la daunele morale, ținând seama de urmările produse, de leziunile cauzate victimei și de consecința punerii în primejdie a vieții acesteia, instanța de apel a apreciat că se impune majorarea cuantumului daunelor morale cuvenite părții civile, de la 5.000 lei, la 15.000 lei. C. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul A.A., criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei ce i-a fost aplicată, solicitând reducerea acesteia la perioada deja executată sau, în subsidiar, menținerea sentinței instanței de fond, în raport de poziția procesuală, de recunoaștere și regret a faptei, de lipsa antecedentelor penale și situația familială.

Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Circumstanțele personale invocate de inculpat - constând în atitudinea sa sinceră și lipsa antecedentelor penale, faptul că are o familie organizată, fiind căsătorit, cu un copil minor în întreținere și avea un loc de muncă stabil la momentul săvârșirii infracțiunii, pe care a comis-o sub influența băuturilor alcoolice -, au fost avute în vedere de instanța de apel care, menținând circumstanțele atenuante judiciare, prev. de art. 74 alin. (1) C. pen., reținute în favoarea inculpatului de către instanța de fond, a stabilit pedeapsa într-un cuantum orientat peste jumătatea dintre minimul prev. de art. 76 lit. b) C. pen.

(1 an) și minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa ( 7 ani și 6 luni). Solicitarea inculpatului de a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante judiciare, reducând pedeapsa la perioada deja executată - de cea. 1 an și jumătate - sau menținerea pedepsei stabilite de instanța de fond - 3 ani - , este nejustificată întrucât fapta comisă de aceasta este de o gravitate deosebită, atât prin modalitatea de săvârșire, cât și prin consecința produsă. Astfel, luând în considerare faptul că inculpatul a lovit victima cu o bâtă în zona capului, cu o lovitură foarte puternică, aplicându-i și alte lovituri în timp ce era căzută la pământ, ce denotă lipsa de respect a acesteia fată de una din valorile umane fundamentale - viata unui persoane, se constată că fapta inculpatului, deși singulară, prezintă în concret un pericol social ridicat.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat, constatând că pedeapsa aplicată de instanța de apel este bine dozată și nu se justifică reducerea acesteia, întrucât, prin cuantumul și modalitatea de executare, este aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale. Conform dispozițiilor art. 385/16 alin. (2) C. proc. pen. se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod recurentul - inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.A. împotriva deciziei penale nr. 33/A din 02 aprilie 2008 a Curții de Apel Alba lulia, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 15 decembrie 2006, la 18 iunie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 iunie 2008.