ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 155/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 155/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând asupra recursului de față pe
baza lucrărilor din dosarul cauzei constată următoarele:
Curtea
de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori
și de familie, prin sentința penală nr. 95 din 25 iunie 2009 a
respins ca nefondată plângerea în baza art. 278
1
C. proc. pen. formulată
în calitate de persoane vătămate de petenții G.D. și G.I. împotriva
rezoluției din 12 decembrie 2008 dată de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău în dosar nr. 1155/P/2008
– confirmată la controlul administrativ ierarhic prin rezoluția nr. 33/II/2/2009
din 21 ianuarie 2009 a procurorului general al organului judiciar
sus-menționat – prin care a fost dispusă soluție de neîncepere a
urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a)
C. proc. pen. („fapta nu există”) față de intimații
făptuitori P.I., M.I. și C.L., lucrători de poliție în
cadrul Secției nr. 2 Poliție Bacău sub aspectul
săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. și respectiv L.C. avocat în
cadrul Baroului Bacău sub aspectul săvârșirii infracțiunilor
de instigare la distrugere și violare de domiciliu prevăzute de art. 25
raportat la art. 217 alin. (1) C. pen. și art. 192 C. pen., menținând
rezoluția atacată.
Conform
art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați petenții la plata
sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Prin
plângerea amintită petenții au solicitat desființarea
rezoluției procurorului nr. 1155/P/2008 din 12 decembrie 2008 și
trimiterea dosarului aceluiași organ judiciar în vederea începerii
urmăririi penale în conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen. susținând că actele
premergătoare efectuate sunt incomplete pentru stabilirea adevărului
judiciar, împiedicând astfel verificarea temeiniciei și
legalității soluției de neîncepere a urmăririi penale în
legătură cu existența faptelor ilicite sesizate ce au avut loc
la data de 2 octombrie 2008.
Instanța
verificând rezoluția atacată în raport cu motivele invocate în
plângere cât și din oficiu pe baza lucrărilor și materialului
aflate în dosarul cauzei – în conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (7) C. proc. pen. – a confirmat situația de fapt soluția de
neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. adoptat
de procuror în care sens a reținut următoarele:
- prin
plângerea în baza art. 222 C. proc. pen. formulată la data de 17 august 2008,
numita G.D., în calitate de persoana vătămată, a solicitat
efectuarea de cercetări față de P.I., lucrător în cadrul
Poliției Municipiului Bacău și alți doi subofițeri de
poliție, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu
și față de L.C., avocat în cadrul Baroului Bacău, pentru
săvârșirea infracțiunilor de instigare la distrugere și
violare de domiciliu ce s-a pretins a fi fost comise în legătură cu
folosința imobilului situat în municipiul Bacău, prin aceea că
„în ziua de 2 octombrie 2008 instigați de doamna avocat L.C. care i-a spus
domnului S.G. că are dreptul să intre în imobilul sus-menționat,
acesta însoțit de mai multe persoane a distrus mecanismele de închidere a
porții și ale ușii de intrare în casă, pătrunzând
fără drept în imobil” iar „de la secția 2 de Poliție ne-au
însoțit (.) lucrători de poliție (.) care au efectuat cercetare
la fața locului constatând distrugerile produse, fără a
identifica însă toate persoanele găsite în locuință”
și „au introdus în casă și apoi au permis unor infractori
să rămână în imobil”.
- actele
premergătoare efectuate în cauză (declarații scrise ale
persoanei vătămate și numiților G.A., P.I., L.C.G., M.I., S.G.E.,
R.D., S.I.L., P.L., B.M., M.M., P.C.O.G., D.D., copii hotărâri
judecătorești, alte înscrisuri privind executarea silită) au
relevat că la data de 29 septembrie 1998 soții S.G. și S.N. au
achiziționat de la SC „T.” SA Bacău
un imobil situat în Bacău. Totodată,
prin încheierea contractului respectiv s-a acordat cumpărătorilor un
împrumut în sumă de 9.470.000 lei ROL, iar vânzarea imobilului a fost
girată de G.A. și de fiica acesteia, G.D., care se obligau să
ramburseze integral împrumutul dacă beneficiarul rămânea în
restanță.
La data de 10 decembrie 1997,
printr-o procură specială încheiată la BNP I.S., numitul S.G. a
împuternicit-o pe G.A. să se ocupe de toate formalitățile
necesare pentru întocmirea actelor de vânzare ale imobilului, dată la care
s-a încheiat și un contract de împrumut între numitele G.A. și G.D.
și numitul S.G., prin care primele îl împrumutau pe acesta din urmă
cu suma de 48.000.000 lei ROL.
În urma întocmirii procurii, G.A.
s-a mutat în imobil pentru a se ocupa de întreținerea acestuia.
La data de 5 septembrie 2007 numitul
S.G. a deschis acțiune civilă la Judecătoria Bacău, prin care a solicitat, pe calea procedurii speciale a
ordonanței prezidențiale, să dispună evacuarea numitei G.A.
din imobilul situat în Bacău, iar prin sentința civilă nr. 1032
din 8 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr. 10139/189/2007 s-a
dispus evacuarea numitei G.A. din imobil.
În baza acestei hotărâri
judecătorești, la data de 4 aprilie 2008, numitul S.G. s-a deplasat
la imobilul respectiv, împreună cu executorul judecătoresc, ocazie cu
care s-a constatat că numita G.A. nu mai locuiește în casă, în
imobil fiind găsiți numiții G.I. și G.D.; în această
situație, numitul S.G. a formulat mai multe acțiuni la instanța
de judecată, pentru evacuarea soților G., mai multe dosare fiind pe
rolul Judecătoriei Bacău.
La data de 2 octombrie 2008 numitul S.G.,
însoțit de mai multe persoane, s-a deplasat la imobilul de pe str., unde,
prin efracție, a pătruns în locuință, după care a
anunțat-o pe L.C., avocat în cadrul Baroului Bacău, care îl reprezenta
în mai multe dosare; în baza împuternicirii avocațiale, numita L.C. s-a
deplasat la imobilul respectiv, unde l-a găsit pe S.G. în curtea
locuinței; aceasta nu a avut cunoștință de intenția
lui S.G. de a pătrunde în imobil, iar în momentul în care aceasta a ajuns
la fața locului, numitul S.G. era deja în curtea locuinței.
În urma acțiunii întreprinse de
S.G., numiții G.I. și G.D. s-au deplasat la Secția 2 Poliție Bacău, unde au solicitat ajutorul organelor de poliție
pentru evacuarea sus-numitului; urmare acestei sesizări, au fost
anunțați agenții de poliție C.L. și M.I., care
patrulau în zonă cu mașina de serviciu, pentru a se deplasa pe str.,
în vederea prevenirii unui eventual scandal: în baza ordinului primit, cei doi
subofițeri s-au deplasat în mai multe rânduri pe str., însă nu au
pătruns în imobil, deoarece nu au semnalat nici un incident.
De asemenea, la fața locului
s-a deplasat și un echipaj de poliție, printre care se afla și
subinspector P.I. din cadrul Secției 2 Poliție Bacău, care au
constatat că în imobilul de pe str. a pătruns prin forțarea
încuietorii de la poartă și de la casă numitul S.G.,
împreună cu alte persoane. În acest sens, au întocmit procesul-verbal de
cercetare la fața locului, în care s-a consemnat situația
existentă și li s-a pus în vedere părților să evite un
eventual scandal.
Cu această ocazie, soții G.
au solicitat restabilirea situației anterioare, în sensul evacuării
numitului S.G. din casă, însă numitul P.I. le-a explicat că nu
este de competența sa acest lucru și că urmează să se
adreseze instanței de judecată.
În baza situației fapt amintite
apreciată ca fiind pe deplin lămuritoare pentru rezolvarea cauzei
procurorul prin rezoluția nr. 1115/P/2008 din 12 decembrie 2008, confirmată
ulterior pe procedura administrativă de control ierarhic
prevăzută de art. 278 C. proc. pen. prin rezoluția nr. 33/II/2/2009
din 21 ianuarie 2009 - a dispus neînceperea urmăririi penale
față de toți pretinșii făptuitori și pentru toate
faptele sesizate, pe temeiul inexistenței acestora prevăzut de art. 228
alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Instanța a apreciat că
situația de fapt arătată – contrar susținerilor
petenților – reconstituie în mod complet și exact evenimentele ce au
avut loc la data de 2 octombrie 2008 și justifică soluția de
neîncepere a urmăririi penale în temeiul art.10 lit. a) C. proc. pen. întrucât:
a) lucrătorii de poliție s-au
limitat la încheierea de acte de constatare cu respectarea dispozițiilor
legale, restabilirea situației anterioare solicitată de petent – în
speță în evacuarea din imobil a numitului care afirma un drept de
proprietate asupra acestuia – se afla potrivit art. 170 C. proc. pen. , în
competența procurorului ori a instanței de judecată;
b) actele premergătoare
efectuate în cauză au infirmat faptul că avocat L.C. ar fi determinat
în vreun fel pe S.G. și alte persoane – a sosit ulterior la fața
locului – să săvârșească faptele de distrugere și
violare de domiciliu.
Recursul declarat de petenții G.I.
și G.D. prin mandatar G.A., reiterând solicitarea din plângere
adresată primei instanțe de aplicare în cauză a dispozițiilor
art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen., este nefondat urmând a fi
respins ca atare în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru
considerentele arătate în continuare.
Conform dispozițiilor art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen., judecătorul pronunță
soluția de admitere a plângerii, desființează rezoluția
atacată și trimite dosarul procurorului în vederea începerii
urmăririi penale atunci când actele premergătoare existente efectuate
sunt insuficiente pentru judecarea cazului iar din cuprinsul acestora nu
rezultă existența vreunuia din cazurile de împiedicare a punerii în
mișcare a acțiunii penale prevăzute la art. 10 cu excepția
celui de la art. b
1
.
Învinuirile aduse intimaților
lucrători de poliție/avocată privesc săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,
instigare la distrugere și violare de domiciliu.
Actele premergătoare efectuate în
cauză nu relevă existența vreunei fapte ilicite în sensul
incriminărilor din art. 246/25 raportat la art. 217 alin. (1) și art.
192 C. pen., avându-se în vedere că:
a) lucrătorii de poliție s-au
limitat la încheierea de acte de constatare cu respectarea dispozițiilor
legale, restabilirea situației anterioare solicitată de petent – în
speță în evacuarea din imobil a numitului care afirma un drept de
proprietate asupra acestuia – se afla potrivit art. 170 C. proc. pen., în
competența procurorului ori a instanței de judecată;
b) actele premergătoare efectuate în
cauză au infirmat faptul că avocat L.C. ar fi determinat în vreun fel
pe S.G. și alte persoane - a sosit ulterior la fața locului - să
săvârșească faptele de distragere și violare de domiciliu.
În consecință sentința
atacată cu recurs prin care a fost menținută rezoluția
procurorului de neînceperii urmăririi penale în baza art. 228, alin. (6)
rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. este temeinică și legală
iar reformarea sa nu se justifică.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
obligă recurenții petiționari să plătească
statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de petiționarii G.I. și G.D. prin mandatar G.A. împotriva
sentinței penale nr. 95 din 25 iunie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie.
Obligă recurenții
petiționari să plătească statului suma de 200 lei
cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 19 ianuarie 2010.