ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4337/2010

Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 108 din 9 septembrie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul P.C. împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1423/P/2009. S-a menținut soluția atacată. În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. S-a reținut că prin plângerea înregistrată la această instanță s-a solicitat de către petentul P.C.

desființarea rezoluției dispusă la data de 02 iulie 2010 cu nr. 321/11/2/2010 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău precum și ordonanța de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 30 martie 2010 în Dosarul nr. 1423/P/2009 și trimiterea cauzei către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în vederea începerii urmăririi penale împotriva intimaților T.D., B.G., N.M., C.E., P.C.N., G.D., R.D.D., I.L. și R.E.G. În motivarea plângerii s-a arătat că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău nu a dispus și efectuat cercetări împotriva tuturor persoanelor incriminate de petent, au fost încălcate prevederile art. 62 - 67 C. proc. pen. refuzându-se petentului dreptul de a fi audiat și de a formula probatorii, soluțiile atacate fac referire doar la „soluțiile” dispuse de intimați și nu la abuzurile acestora, nu s-a făcut dovada administrării probatoriului cu privire la avocatul R.E.G.

Au fost depuse înscrisuri de către petent, respectiv xerocopii după plângeri penale și soluțiile contestate. în cauză s-a procedat la atașarea Dosarului nr. 1423/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Procedând la analiza soluțiilor contestate în raport de actele și lucrările dosarului și de motivele invocate de petent Curtea de Apel a reținut următoarele: Prin ordonanța din data de 30 martie 2010 emisă în Dosarul nr. 1423/P/2009 s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău neînceperea urmăririi penale față de intimații T.D., B.G., N.M., C.E., P.C.N., G.D., R.D.D., I.L. și R.E.G. În motivarea soluției s-a arătat că prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, P.C.

a susținut faptul că persoanele menționate, în calitate de organe de urmărire penală, și respectiv magistrați, nu au respectat dispozițiile legale cu ocazia efectuării cercetării penale, a cercetării judecătorești și a soluționării căilor de atac într-o cauză de natură penală în care a avut calitatea de învinuit, acuzându-i și de săvârșirea unor infracțiuni de corupție. D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău, prin ordonanța nr. 103/P/2009 din 28 septembrie 2009 a dispus neînceperea urmăririi penale față de T.D. - comisar în cadrul Poliției mun. Moinești, B.G. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, N.M. și C.E. procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, P.C.N. - judecător la Judecătoria Moinești, G.D., R.D.D., I.L.

- judecători la Tribunalul Bacău și R.E.G. - avocat în cadrul Baroului Bacău pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. și ped. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, deoarece această faptă nu există. S-a reținut faptul că din verificările efectuate în cauză nu s-au conturat indicii de săvârșire a unor fapte de corupție de către comisarul T.D., avocatul R.E.G. sau magistrații implicați în soluționarea cauzei penale în care a fost sancționat petentul. Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, P.C., în concret, a susținut următoarele față de ofițerul de poliție T.D., magistrații implicați în soluționarea dosarului în care a fost implicat ca învinuit și respectiv avocatul R.E.G.

care a acordat asistență juridică acestuia: - comisarul T.D. nu a respectat dispozițiile legii penale și procesual penale cu ocazia cercetărilor efectuate în Dosarul cu număr de înregistrare unic 786/P/2008 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești în care petentul a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Astfel, cauza nu a fost lămurită sub toate aspectele, mijloacele de probă administrate în cauză cu referire în special la declarațiile martorilor, au fost analizate superficial apreciind că în cauză cercetările au fost efectuate „în mod tendențios, eronat, abuziv și incomplet". În mod greșit s-a dispus începerea urmăririi penale și finalizarea cercetărilor prin referatul de terminare a urmăririi penale prin care s-a propus trimiterea în judecată a petentului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

- procurorul B.G., în mod greșit a confirmat începerea urmăririi penale prin rezoluția nr. 786/ P din 07 aprilie 2008 și a dispus sancționarea administrativă prin ordonanța din 18 iunie 2008 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - (2), alin. (2) lit. i) C. pen. - prim procurorul N.M. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești în mod greșit a respins plângerea petentului împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală nr. 786/ P din 18 iunie 2008. - sentința penală nr. 447 din 22 octombrie 2008 a Judecătoriei Moinești, pronunțată de judecătorul P.C.N. prin care s-a respins plângerea formulată de petent împotriva soluțiilor adoptate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești nu a ținut seama de mijloacele de probă administrate în cauză, iar unele aspecte din considerentele hotărârii nu sunt reale.

- Decizia penală nr. 136/R/2009 a Tribunalului Neamț pronunțată de judecătorii G.D., R.D.D. și I.L., prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de petent este greșită precum și concluziile puse de către procurorul C.E. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău care a participat la judecarea cauzei. - avocatul R.E.G. nu i-a acordat asistență juridică corespunzătoare în Dosarul nr. 3349/260/2008 al Judecătoriei Moinești care a avut ca obiect plângerea formulată de P.C. împotriva soluțiilor adoptate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești. Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat următoarea situație de fapt: - P.C. a fost cercetat în calitate de învinuit în Dosarul cu nr. de înregistrare unic 786/P/2008 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen.

S-a reținut că învinuitul a sustras gaz natural prin intervenția frauduloasă asupra instalației de contorizare de la locuința sa din mun. Moinești, cauzând un prejudiciu SC E.G. distribuție Onești în sumă de 6390,15 lei. Cercetările a fost efectuate de comisarul T.D. din cadrul Poliției mun. Moinești fiind finalizate prin referatul de terminare a urmăririi penale din 04 iunie 2008. Prin ordonanța nr. 786/P/2008 din 18 iunie 21008 B.G., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești a dispus scoaterea de sub urmărire penală a înv. P.C. și aplicarea sancțiuni cu caracter administrativ - amendă în sumă de 1.000 lei. Această soluție a fost menținută de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești - N.M., care prin ordonanța nr. 335/II/2/2008 a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii petentului P.C.

Fapta a fost reținută în baza mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv procesele verbale de sesizare și de constatare ale SC E.G., procesul verbal de verificare metrologică, declarațiile martorilor, raportul de constatare al Direcției Regionale de Metrologie Legală Bacău. Prin acest din urmă raport s-a stabilit că modificările aduse contorului de gaze ridicat de la locuința învinuitului prin găurirea membranei conduc la modificarea înregistrării gazului metan conform buletinului de expertiză metrologică din 18 aprilie 2008 emis în urma expertizei. Judecătorul P.C.N. prin sentința penală nr. 447 din 22 octombrie 2008 pronunțată în Dosarul 3349/260/2008 a dispus respingerea plângerii formulate de P.C.

împotriva ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ nr. 786/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești și respectiv a rezoluției nr. 335/II/2/2008. Potrivit împuternicirii avocațiale nr. 055467 din 19 septembrie 2008 avocatul R.E.G. a acordat asistență juridică petentului P.G. în Dosarul nr. 3349/260/2008 al Judecătoriei Moinești formulând și plângere împotriva ordonanței nr. 335/II/2/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești. Asistența juridică a fost acordată petentului, în fața instanțe de judecată la termenul din 22 octombrie 2008 când au avut loc dezbaterile în dosarul menționat, cu respectarea dispozițiilor legale.

Prin Decizia penală nr. 136/R/2009 pronunțată în Dosarul 3349/260/2008 a Tribunalului Bacău, judecători fiind G.D., R.D.D. și I.L., s-a respins ca nefondat recursul declarat de P.C. împotriva sentințe penale nr. 447 din 22 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Moinești. La judecarea cauzei a participat procurorul C.E. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău. Controlul legalității și temeiniciei, efectuat de judecătorii instanței superioare, ca urmare a exercitării unei căi legale de atac, nu poate caracteriza conținutul vreunei fapte de natură penală.

Împotriva ordonanței s-a făcut plângerea la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, respinsă prin rezoluție din 02 iulie 2010. S-a arătat în motivarea acestei soluții că prin rezoluția nr. 1423/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de T.D., B.G., N.M., C.E., P.C.N., G.D., R.D.D., I.L., R.E.G., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 246, 259, 260 și 268 C. pen., întrucât faptele nu există și disjungerea cauzei față de Z.S. în vederea continuării cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.

Din verificările efectuate s-a stabilit următoarea situație de fapt: Petentul a fost cercetat în Dosarul nr. 786/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești în care s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. (1), (2) lit. i) C. pen. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, soluție rămasă definitivă ca urmare a respingerii plângerilor la soluție formulate de către P.C. Nemulțumit de sancționarea sa administrativă, petentul a solicitat efectuarea de cercetări față de lucrătorii de poliție, procurorii, judecătorii și apărătorul care i-a acordat asistență juridică considerând că nu se face vinovat de comiterea vreunei infracțiuni.

Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că persoanele care au instrumentat Dosarul nr. 786/P/2008 sau care au participat la judecarea cauzei în diverse stadii procesuale au respectat dispozițiile legale în materie, neexistând suspiciuni cu privire la săvârșirea vreunei fapte de natură penală. Referitor la numitul Z.S., față de acesta s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor. Referitor la criticile aduse de petent soluțiilor menționate, Curtea opinează că ordonanța de neîncepere îndeplinește exigențele impuse de prevederile art. 228 C. proc. pen., respectiv din cuprinsul actului de sesizare cât și a actelor premergătoare rezultă se identifică cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut de art. 10 lit. a) C. proc.

pen., respectiv faptele nu există. Se reține astfel că în plângerea petentului sunt criticate în mod exclusiv modalitățile de instrumentare a Dosarului penal nr. 786/P/2008 de către organele de urmărire penală și procuror și, ulterior, activitatea de judecată finalizată cu sentința penală nr. 447 din 22 octombrie 2008 a Judecătoriei Moinești și cu Decizia penală nr. 136/R/2009 a Tribunalului Bacău. în ceea ce privește pe avocatul R.E.G. este reclamată modalitatea de acordare a asistenței juridice în Dosarul nr. 3349/260/2008 al Judecătoriei Moinești, precum și faptul că acesta nu i-a eliberat chitanță pentru toată suma încasată cu titlu de onorariu de la petent.

În mod justificat s-a reținut, atât în ordonanța de neîncepere a urmăririi penale cât și în rezoluția procurorului general prin care a fost soluționată plângerea petentului împotriva acestei ordonanțe că nu există nici un fel de suspiciuni cu privire la conotațiile penale ale activității persoanelor menționate în legătură cu activitățile de serviciu desfășurate în dosarele penale care îl privesc pe petent (dosarul de urmărire penală și dosarele din instanță). Analizând plângerea penală formulată de petent se observă că acesta formulează acuzații vădit nefondate, persoanelor vizate imputându-se îndeplinirea atribuțiilor de serviciu iar nu neîndeplinirea cu rea-credință a acestora. De exemplu intimatul T.D.

este acuzat că a întocmit referatul de terminare a urmăririi penale cu propunere de emitere a rechizitoriului, aspect care în opinia petentului ar constitui o „antepronunțare", intimatul B.G. că a confirmat începerea urmăririi penale pe baza probatoriului întocmit de polițist, deși aceste activități au fost îndeplinite cu respectarea prevederilor art. 228 C. proc. pen. ș.u. Tot în acest sens intimata C.E. este acuzată că în calitatea sa de procuror de ședință a solicitat respingerea recursului declarat de petent iar intimata P.C.E. că a motivat hotărârea judecătorească în sens defavorabil petentului. Față de aceste împrejurări, nu se impunea o aprofundare a cercetărilor de către organele de urmărire penală în sensul audierii persoanei care a formulat plângere, cât și a persoanelor vizate în aceasta.

în acest sens, partea vătămată nu beneficiază de „dreptul de a fi audiată", astfel cum susține, declarațiile părții vătămate fiind utile soluționării cauzei atunci când din aspectele sesizate rezultă un minim de indicii cu privire la săvârșirea de infracțiuni, condiție care nu s-a îndeplinit în speță. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul P.C., solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare și arătând că își menține toate acuzațiile aduse intimaților. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. În speță, prin plângerea penală formulată împotriva intimaților, petentul a criticat în realitate modul în care aceștia au acționat, în calitate de procurori, judecători, ofițer de poliție și avocat, cu ocazia cercetărilor penale și a judecății (inclusiv în calea de atac) într-o cauză penală în care petentul a avut calitatea de învinuit.

În acest context, Curtea reține că procedura înscrisă în art. 278 1 C. proc. pen. nu poate substitui și nici suplimenta căile de atac ce pot fi exercitate împotriva soluțiilor date de magistrați într-o cauză dată. Prin urmare,nemulțumirile părților dintr-un proces cu referire la modul concret de soluționare a cauzei trebuie să îmbrace forma căilor de atac în limitele recunoscute de lege,neputându-se obține o suplimentare a gradelor de jurisdicție și nici o cenzurare a soluției dispuse/pronunțate, prin promovarea unei plângeri penale împotriva magistratului (magistraților) care a(u) soluționat cauza. În privința intimatului T.D., comisar de poliție, actele întocmite de către acesta au fost cenzurate de procurorul care a supravegheat urmărirea penală în cauză, iar soluția de scoatere de sub urmărire penală a fost verificată de instanțe în procedura declanșată de către petent conform art. 278 1 C. proc.

pen. În fine, în privința intimatului R.G., avocat care a acordat asistență juridică petentului. Curtea reține că potrivit art. 38 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, nerespectarea imputabilă a îndatoririlor profesionale de către un avocat poate atrage răspunderea disciplinară a acestuia. În concluzie, Curtea constată că în mod corect s-a reținut atât de către procurorul care a instrumentat plângerea penală,respectiv de către procurorul ierarhic superior acestuia, cât și de către instanța de fond, că în cauză nu există indicii cu privire la săvârșirea unor fapte penale de către intimați, astfel încât recursul de față este nefondat și urmează a fi respins conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.,cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar P.C. împotriva sentinței penale nr. 108 din 9 septembrie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2010.