ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1562/2010

Asupra recursului

penal de față;

Pe baza actelor și

lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin Sentința penală nr. 26 din 11 februarie

2010, pronunțată în Dosarul nr. 763/32/2009, Curtea de Apel Bacău, secția

penală, cauze minori și familie, a respins ca inadmisibilă plângerea formulată

de petentul S.G. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data

de 29 septembrie 2009 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău,

menținută prin Rezoluția nr. 697/II/2 din 22 octombrie 2009 a procurorului

general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen. petentul a fost obligat la plata sumei de 100 RON,

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut că petentul S.G. a contestat

rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procurorul de la Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1336/P/ 2009 la data de 29

septembrie 2009, față de executorul judecătoresc K.G., cercetat sub aspectul

infracțiunii de abuz în serviciu.

Procedând la atașarea

Dosarului nr. 1336/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău

precum și la atașarea Dosarelor nr. 652/32/2009 și 636/32/2009 ale Curții de

Apel Bacău instanța a reținut că petentul a mai formulat două plângeri în

condițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. care au fost

înregistrate pe rolul Curții de Apel Bacău.

Aceste plângeri au

fost deja soluționate, respectiv prin Sentința penală nr. 15 din 28 ianuarie

2010 a Curții de Apel Bacău pronunțată în Dosarul 636/32/2009 a fost respinsă

ca nefondată plângerea petentului iar prin Sentința penală nr. 21 din 04

februarie 2010 pronunțată în Dosarul penal nr. 652/32/2009 a fost respinsă ca

inadmisibilă plângerea îndreptată împotriva aceleiași soluții.

Întrucât petentul a

formulat o nouă plângere împotriva aceleiași rezoluții, prima instanță a constatat

inadmisibilitatea acesteia.

Împotriva Sentinței

penale nr. 26 din 11 februarie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală,

cauze minori și familie, în termen legal, a declarat recurs petentul S.G., care

a criticat-o ca nelegală și netemeinică întrucât instanța nu a făcut o analiză

temeinică a dosarului în care s-au efectuat cercetări față de executorul

judecătoresc K.G., din care rezultă, în opinia sa, că acesta a comis

infracțiunea de abuz în serviciu și se impunea tragerea la răspundere penală a acestuia.

Examinând actele

dosarului, Înalta Curte constată că sentința atacată este legală, recursul

fiind nefondat.

Astfel, potrivit art.

278

1

alin. (1) C. proc. pen., "după respingerea plângerii

făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de

sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror,

persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime

sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării

de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la

judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii, competența să

judece cauza în primă instanță".

Alin. (8) al art. 278

1

C. proc. pen. prevede care sunt soluțiile pe care le poate pronunța

judecătorul, și anume:

a) respinge

plângerea, prin sentință, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca

nefondată, menținând rezoluția sau ordonanța atacată;

b) admite plângerea,

prin sentință, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și trimite cauza

procurorului în vederea începerii urmăririi penale, după caz;

c) admite plângerea,

prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și, când probele

existente la dosar sunt suficiente, reține cauza spre judecare în complet legal

constituit, dispozițiile privind judecata în primă instanță și căile de atac

aplicându-se în mod corespunzător.

În alin. 10 al art.

278

1

C. proc. pen., se prevede că "hotărârea judecătorului

pronunțată potrivit alin. (8) lit. a) și b) poate fi atacată cu recurs de

procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a

dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau

încetarea urmăririi penale precum și de orice altă persoană ale cărei interese

legitime sunt vătămate".

În cauza de față,

petentul și-a exercitat dreptul de a face plângere la judecător împotriva

Rezoluției din 29 septembrie 2009 prin care Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Bacău a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul

judecătoresc K.G., plângere ce a făcut obiectul Dosarului nr. 636/32/2009 al

Curții de Apel Bacău, care a respins-o ca nefondată prin Sentința penală nr. 15

din 28 ianuarie 2010.

În măsura în care

petentul a fost nemulțumit de soluția adoptată de instanță, acesta avea

posibilitatea exercitării căii de atac a recursului, conform art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., o nouă plângere adresată instanței, îndreptată

împotriva aceleiași rezoluții de netrimitere în judecată nefiind permisă de

lege.

Prin urmare,

respingând plângerea formulată de petentul S.G. împotriva rezoluției

procurorului din 29 septembrie 2009 ca inadmisibilă, prima instanță a pronunțat

o hotărâre legală, ce urmează a fi menținută.

În consecință, pentru

considerentele expuse, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul

petentului, care va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat,

conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petentul S.G. împotriva Sentinței penale nr. 26

din 11 februarie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și

familie.

Obligă

recurentul-petent la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi, 22 aprilie 2010.