ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3524/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3524/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Sub nr. 321/32/2010 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău plângerea formulată de petiționarii P.V. și P.V.F. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 7 aprilie 2010 dispusă de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în Dosarul nr. 1496/P/2009. În motivarea plângerii adresată instanței petenții P.V. și P.V.F. consideră că în mod greșit s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimat avocat, apreciind că acesta se face vinovat de infracțiunile imputate în conținutul plângerii adresată organelor judiciare competente. Prin Sentința penală nr. 81 din 10 iunie 2010, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc.
pen. a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petiționarii P.V. și P.V.F. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 7 aprilie 2010 dispusă de Procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1496/P/2009, menținută prin rezoluția Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 185/II/2/2010 din 27 aprilie 2010. În baza art. 192 alin. (2), (4) C. proc. pen. a obligat fiecare petent să plătească statului câte 100 RON cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că soluția de netrimitere în judecată atacată în prezenta cauză, a mai fost examinată anterior de judecător care a pronunțat o hotărâre judecătorească corespunzătoare uneia din soluțiile prevăzute de art. 278 1 alin. (8) C. proc.
pen. (respectiv Sentința penală nr. 77 din 3 iunie 2010), nefiind îngăduit de lege a se formula o nouă cale de atac împotriva aceleiași soluții dispuse de procuror. Petiționarii au declarat recurs împotriva Sentinței penale nr. 81 din 10 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, solicitând tragerea la răspundere penală a intimatului-avocat P.I. pentru infracțiunile reclamate. Recursurile sunt nefondate. Prin rezoluția din 7 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău dată în Dosarul nr. 1496/P/2009, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind pe P.I., avocat pensionar, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză, rezultă că faptele sesizate nu se confirmă.
În motivarea rezoluției procurorul de caz a reținut următoarele: În cauză s-a formulat o plângere de către numitul P.V. împotriva avocatului P.I., în prezent pensionar, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 247 și 248 C. pen. S-a motivat de petent că ocazionat de judecarea unei cauze penale - Dosar nr. 3922/180/2006 (format vechi 5080/2006) acesta ar fi pledat în fals încercând să inducă în eroare instanța de judecată și a solicitat pedepsirea conform dispozițiilor art. 215, 293 C. pen. În cauză, este de reținut că în Dosarul nr. 3922/180/2006 (format vechi 5080/2006), Judecătoria Bacău prin Sentința penală nr. 1320 din 4 iunie 2007 a dispus în baza art. 11 pct. 2 raportat la art. 10 lit. d) C. proc.
pen. achitarea inculpaților P.V. și P.V.F. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (2), (3) și art. 292 C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale respectivelor infracțiuni. Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat faptul că cele sesizate nu se confirmă. Procurorul de caz a reținut în fapt că în anul 1991, avocat P.I. a fost angajat de către M.C., în prezent decedat iar ulterior de fiul acestuia M.C. să-l apere într-un proces cu obiect - perfectarea vânzării imobilului din Bacău, str. M.C., imobil pe care P.V. l-a vândut cu act sub semnătură privată lui M.C. În actul respectiv încheiat la data de 24 mai 1991 este prevăzut ca prețul vânzării - 200.000 RON și că la data perfectării lui s-a achitat suma de 100.000 RON, iar diferența se va achita la încheierea actului în formă autentică.
Așa fiind a rezultat că în cauză nu este vorba de săvârșirea vreunei fapte penale, motiv pentru care în temeiul prevederilor art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Soluția a fost supusă controlului prevăzut de art. 278 C. proc. pen. la plângerea petiționarului P.V., fiind menținută prin rezoluția nr. 185/II/2/2010 din 27 aprilie 2010 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. În conformitate cu prevederile art. 278 1 C. proc. pen. petiționarii P.V. și P.V.F. au formulat plângere la instanța de fond, respinsă prin Sentința penală nr. 81 din 10 iunie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie.
Se constată totodată că împotriva aceleiași rezoluții (1496/P/2009) petiționarul P.V. a formulat plângere la instanța de fond, aceasta pronunțând și Sentința penală nr. 77 din 3 iunie 2010. Prin sentința penală mai sus-menționată, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul P.V. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 1496/P/2009 din data de 7 aprilie 2010 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău confirmată prin rezoluția nr. 185/II/2/2010 din 27 aprilie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. A dispus menținerea rezoluțiilor atacate.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat ca fiind legală și temeinică soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care se întemeiază în principal pe dispozițiile Legii nr. 51/1995 ce reglementează organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Astfel, intimatul P.I. a fost apărătorul ales al numitului M.C. într-un proces ce a avut ca obiect - perfectarea vânzării unui imobil situat în Bacău, str. M.C., imobil pe care petentul P.V. l-a vândut cu act sub semnătură privată lui M.C.
Cauza ce a avut ca obiect această perfectare a vânzării, a parcurs toate gradele de jurisdicție, finalizându-se prin pronunțarea Sentinței civile nr. 609 din 17 ianuarie 2001 de Judecătoria Brașov și rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 40 din 21 ianuarie 2002 a Curții de Apel Brașov. În cadrul acestor etape intimatul nu a făcut altceva decât să apere interesele clientului său iar nemulțumirea petentului față de obținerea unei soluții defavorabile nu poate duce la concluzia că apărătorul părții adverse a pledat "în fals" atâta vreme cât nu s-a putut dovedi cu probe certe acest fapt și pe calea unei proceduri legale, drept pentru care s-a apreciat că soluția emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, este legală și temeinică.
Așa cum a reținut și instanța de fond, aspectele invocate de petiționari în plângerea penală formulată împotriva avocatului - intimat se referă la nemulțumirea manifestată de aceștia față de obținerea unei soluții defavorabile neputându-se dovedi cu probe certe că apărătorul părții adverse ar fi pledat "în fals" sau ar fi săvârșit vreuna din infracțiunile prevăzute de C. pen. În mod corect s-a constatat că faptele penale reclamate (infracțiunile prevăzute de art. 246, 247, 248 și 215 C. pen.) nu există, pronunțându-se neînceperea urmăririi penale, întrucât din actele premergătoare efectuate nu au rezultat indicii care să ateste săvârșirea acestor infracțiuni.
Mai mult decât atât, așa cum s-a arătat în cele ce preced soluția de netrimitere în judecată dispusă prin rezoluția nr. 1496/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a mai fost examinată anterior de judecător pronunțându-se Sentința penală nr. 77 din 3 iunie 2010; or nu este îngăduit de lege a se formula o nouă cale de atac împotriva aceleiași soluții dispuse de procuror, eventualele nemulțumiri ale petenților referitoare la modalitatea de soluționare a plângerii de către judecător pot fi invocate de către aceștia uzând de calea de atac a recursului, care constituie singurul mijloc procesual de reformare a hotărârii pronunțate. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.
pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de petiționari, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii P.V. și P.V.F. împotriva Sentinței penale nr. 81 din 10 iunie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie. Obligă recurenții petiționari la plata sumei de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 octombrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.