ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7084/2009

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de fată, a reținut următoarele: 1. Respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale Prin încheierea de ședință de la 24 septembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu analiza excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (3) C. proc. civ. În motivarea încheierii s-a arătat că excepția este inadmisibilă deoarece nu are legătură cu cauza. Instanța nu a luat nicio măsură procedurală în legătură cu cererea de intervenție de vreme ce intervenientul a invocat excepția de neconstitutionalitate, ceea ce practic a dus la împiedicarea aplicării dispozițiilor procedurale incidente în materia cererii de intervenție.

In măsura în care nu s-a ajuns la aplicarea dispozițiilor referitoare la intervenție, invocarea excepției de neconstitutionalitate nu are legătură cu cauza. Nu s-a produs nicio vătămare recurentului deoarece actele procedurale se comunică numai părților din proces, iar persoana care a solicitat să intervină în cauză nu a căpătat calitatea de parte, de vreme ce instanța a fost împiedicată să se pronunțe pe admisibilitatea cererii de intervenție. 2. Recursul 2.1. Motive R.G. a declarat recurs împotriva încheierii critica, nemotivată în drept, privind următoarele aspecte: În mod greșit curtea de apel a respins ca inadmisibilă excepția de neconstitutionalitate deoarece sunt îndeplinite în cauză condițiile impuse de art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992.

S-a invocat neconstituționalitatea unui text de lege ce are legătură cu soluționarea cauzei în care a fost invocată, respectiv art. 52 alin. (3) C. proc. civ. De vreme ce instanța dispune în cauză o măsură fondată pe un text de procedură, pe care recurentul îl consideră neconstituțional, acest text are legătură directă cu soluționarea cauzei. Excepția a fost ridicată de una dintre părți, așa încât este îndeplinită și condiția pozitivă prevăzută de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Prevederile legale criticate nu au mai fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o altă decizie anterioară a Curții Constituționale. Prin soluția de respingere a sesizării Curții Constituționale, se obstaculează dreptul recurentului la un proces echitabil ce presupune ca partea dintr-un proces să poată uza de toate mijloacele de apărare, inclusiv de a putea critica dispozițiile legale ce au incidență în cauză, sub aspect de neconstitutionalitate.

2.2. Întâmpinarea Intimatul intervenient D.V.G.L.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și „nelegal". Întrucât obiectul litigiului îl constituie o revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ., art. 52 alin. (3) C. proc. civ. nu are legătură cu soluționarea pe fond a cauzei. 2.3Analiza făcută de instanța de recurs Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente: Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 a Curții Constituționale, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

La termenul din 24 septembrie 2008 Federația Democratică pentru Apărarea Drepturilor Omului și Integrare Euroatlantică din România a depus o cerere de intervenție „atât în nume propriu cât și în interesul recurentului R.G.". La același termen, instanța a acordat părților cuvântul pentru a se discuta admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție, respingând cererea de comunicare prealabilă a cererii de intervenție către recurent. În aceste condiții, dispozițiile art. 52 alin. (3) C. proc. civ. conform cu care, după încuviințarea în principiu, instanța va dispune comunicarea intervenției și, în cazurile în care întâmpinarea este obligatorie, va fixa termenul în care aceasta va trebui depusă, au legătură cu soluționarea cauzei de vreme ce recurentul a solicitat ca discutarea admisibilității în principiu să fie precedată de comunicarea cererii.

Prin necomunicarea cererii de intervenție înainte de a se da cuvântul părților în privința admisibilității în principiu a acesteia, recurentul s-a aflat în imposibilitate de a-și exprima punctul de vedere asupra admisibilității în principiu a cererii incidentale, astfel încât a suferit o vătămare procesuală de natură să justifice incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi admis și încheierea va fi casată, dispunându-se sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (3) C. proc. civ. Față de dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, opinia instanței este în sensul că excepția de neconstitutionalitate a prevederilor art. 52 alin. (3) C. proc.

civ. este întemeiată, prin comunicarea cererii de intervenție numai după admiterea în principiu a acesteia fiind încălcate prevederile art. 24 alin. (1) din Constituție conform cu care, dreptul la apărare este garantat. În temeiul art. 52 alin. (1) C. proc. civ., instanța va hotărî asupra încuviințării în principiu a intervenției după ascultarea părților și a celui care intervine. Dacă cererea de intervenție se comunică doar după admiterea ei în principiu, ascultarea părților în temeiul art. 52 alin. (1) C. proc. civ. este pur formală și este de natură să încalce prevederile constituționale arătate. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul R.G. împotriva încheierii de ședință de la 24 septembrie 2008 dată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul 3756/301/2003 și în consecință: Casează încheierea. Dispune sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (3) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2009.