ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2163/2008

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor de la dosar, constată următoarele

Prin sentința penală nr. 63F/MEA din 5 iunie 2008

a Curții de Apel

Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, în

baza art. 94 și art. 95

din Legea nr.

302/2004, modificată prin Legea nr. 224/2006, s-a dispus

executarea

mandatului european de arestare emis la data de 27 octombrie 2007 în dosarul

nr. 336/2004/9 de Tribunalul Județului Bacs-Kiskun, Grupul pentru Executarea

Pedepselor Kecskemet, Republica Ungară împotriva persoanei solicitate B.I. și

predarea persoanei solicitate autorității judiciare emitente, cu respectarea

condițiilor impuse de art. 87 lit. a), b) din Legea nr. 302/2004, modificată

prin Legea nr. 224/2006, respectiv cu garanția oferită persoanei solicitate de

către

statul solicitant că va avea

posibilitatea să obțină rejudecarea cauzei, în

statul membru emitent al

mandatului european de arestare, în prezența

sa

și că față de condamnarea acestuia la pedeapsa detențiunii pe viață,

dispozițiile

legale ale statului membru emitent prevăd posibilitatea revizuirii pedepsei și

măsurii de siguranță aplicate ori liberarea

condiționată,

după executarea a 20 de ani din pedeapsă sau măsura de

siguranță

aplicată, ori aplicarea măsurilor de clemență.

A

constatat că persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității iar

predarea acesteia se efectuează conform art. 96 din Legea nr. 302/2004,

modificată prin Legea nr. 224/2006.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea

înregistrată la această instanță, autoritățile judiciare din Republica Ungară

au solicitat arestarea și predarea persoanei solicitate B.I. , arătând că pe

numele acesteia a fost emis un mandat

european

de arestare de către Tribunalul Județean Bacs Kiskun, Grupul

pentru

executarea pedepselor Kecskemet, pentru săvârșirea infracțiunii de omor și

vătămare corporală gravă, care constă în aceea că împreună cu altă persoană a

pătruns pe timp de noapte în locuința victimei B.D., a solicitat banii ce ar fi

fost datorați de victimă și, în timpul unei dispute cu aceasta, a lovit-o de

mai multe ori peste tot corpul cu un baston prevăzut cu mâner de scule, au

lovit apoi și pe

M.M., concubina victimei

și pe minorul B.D., în vârstă

atunci de 6 ani, după care cu un cuțit a

înjunghiat victima de mai multe ori, producându-i decesul, cu menționarea

textul legal în care se încadrează faptă, respectiv dispozițiile legale

aplicabile.

A mai

reținut că în mandatul european există mențiunea că persoana solicitată are

dreptul la revizuirea cauzei, fiind judecat și condamnat în lipsă și că Biroul

Național INTERPOL, prin solicitarea nr. 83307/SI/CRV din 30 mai 2008, a

comunicat că persoana solicitată se află pe raza mun. Brașov și că se solicită

de autoritatea judiciară emitentă arestarea și predarea persoanei solicitate.

Mandatul european de arestare sus menționat,

transmis autorității

judiciare de executare tradus în limba română, a

fost emis în considerarea sentinței penale din data de 15 noiembrie 2002 a

Tribunalului Județului Bacs-Kiskun și a sentinței

definitive din data de 17

februarie 2004 a Curții de Apel din Seghedin

(ref. 3.B.836/2002/31.-Bf. 1.81/2003/20) prin care persoana solicitată a fost

condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață în regim de maximă siguranță, sentința

fiind pronunțată în lipsa acestei persoane.

Totodată,

mandatul european de arestare cuprinde precizarea că

persoana solicitată dispune de următoarele garanții după predarea către

autoritățile

judiciare: potrivit art. 408 alin. (1) lit. e) din Legea nr. XIX din anul 1998

privind procedura penală „în cazul faptei (cauzei de fond) soluționate printr-o

sentință judecătorească definitivă a instanței, revizuirea se face dacă în

cauza de fond sentința a fost emisă în temeiul Capitolului XXIV în cadrul unei

ședințe ținute în absența inculpatului", dar și împrejurarea că în cazul

condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață, dispozițiile legale ale statului

membru emitent prevăd și liberarea condiționată după executarea a 20 de ani din

pedeapsa aplicată.

Prin încheierea de ședință din data de 4 iunie

2008, instanța a luat

măsura arestării persoanei solicitate pe o

perioadă de 29 de zile, începând cu data de 5 iunie 2008 până la data de 3

iulie 2008, inclusiv.

Ca

atare, constatând că sunt îndeplinite cerințele legale, că nu există nici un

motiv de refuz al executării mandatului din cele prevăzute de art. 88, acesta

fiind emis pentru fapte din cele enumerate de art. 85 din legea menționată -

omor și vătămare corporală gravă - , ținând seama că informațiile comunicate de

statul membru sunt suficiente pentru a permite arestarea și predarea către

autoritatea judiciară emitentă, statul membru oferind garanțiile necesare că în

speță, față de împrejurarea că persoana solicitată a fost condamnată în lipsă

la pedeapsa detențiunii pe viață, va beneficia de revizuirea cauzei, dar și de

faptul că, deși nu există obiecții privind identitatea totuși, acesta a refuzat

predarea către autoritatea judiciară emitentă și nu a renunțat la regula

specialității, instanța de fond a dispus, în conformitate cu dispozițiile art.

94 și art. 95 din legea menționată la executarea mandatului european de

arestare și predarea persoanei solicitate către autoritatea judiciară emitentă,

cu respectarea condițiilor impuse de art. 87 lit. a), b) din Legea nr.

302/2004, modificată prin Legea nr. 224/2006.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs persoana solicitată

B.I., solicitând casarea acesteia și, pe fond, respingerea cererii

de

predare, cu motivarea că există o eroare la privire la numele său, instanța de

fond trecând în mod greșit Batyka în loc Butyca, iar, pe de altă parte,

întrucât dorește să execute pedeapsa în România.

Examinând

recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, dar

și din oficiu, conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte

constată că recursul este nefondat.

Instanța

de fond a aplicat în mod corect dispozițiile Legii

nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 224/2006, constatând

îndeplinite

condițiile de formă ale mandatului european de arestare, că

faptele

pentru care a fost condamnată

persoana solicitată sunt dintre cele care

dau loc la predare și nu

există motive de refuz al executării, dintre cele prev. de art. 88 din aceeași

lege, dispunând predarea cu respectarea condițiilor impuse de art. 87 alin. (1)

lit. a), b) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 224/2006.

În ceea

ce privește eroarea invocată cu privire la nume, instanța de recurs constată că

este vorba despre o eroare materială cuprinsă doar în practicaua sentinței, iar

nu despre o eroare privind identitatea, care ar putea pune în discuție predarea

persoanei solicitate.

Pentru aceste considerente, văzând și

dispozițiilor art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat,

recursul declarat de persoana solicitată iar în temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

, va obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

persoana solicitată B.I. împotriva sentinței penale nr. 63 F/MEA din 5 iunie

2008 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Cheltuielile

judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în

sumă de 60 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 13 iunie 2008.