ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1742/2007

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin încheierea nr. 2/ C din 2 martie 2007, pronunțată în dosarul nr. 305/43/2007, Curtea de Apel Târgu Mureș a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate V.E., în baza mandatului european de arestare nr. 1661/2004/26 emis de Judecătoria județului Pest, la data de 7 decembrie 2006, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 21 martie 2007, până la 19 aprilie 2007 inclusiv. S-a dispus predarea persoanei urmărite V.E. către autoritățile judiciare maghiare. S-a reținut că, la data de 1 martie 2007, Curtea de Apel Târgu Mureș a fost sesizată de Ministerul de Justiție al Republicii Ungare cu mandatul european de arestare emis la 7 decembrie 2006 pe numele persoanei solicitate V.E., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 alin. (1) C. proc.

pen. al Republicii Ungare, constatând în aceea că, la data de 8 octombrie 2002, împreună cu un complice, au sustras din locuința victimei, soția văduvă a lui S.K., bijuterii de aur în valoare de 110 forinți și suma de 1 milion forinți exercitând violențe asupra părții vătămate pe care au legat-o și care a suferit leziuni traumatice care au necesitat 8 zile de îngrijiri medicale. Prin sentința nr. 5B 197/2004/2 a Judecătoriei orașului Dabas, pronunțată la data de 29 aprilie 2004 și rămasă definitivă, la data de 9 iunie 2004, inculpatul V.E. a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.

Curtea de Apel Târgu Mureș a constatat legalitatea și temeinicia mandatului european de arestare nr. 1661/2004/26 emis de Judecătoria județului Pest la data de 7 decembrie 2006 și îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel că a dispus arestarea preventivă și predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare maghiare. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal persoana solicitată V.E. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de arestare preventivă și de predare a sa către autoritățile judiciare maghiare, cu punerea de îndată în libertate întrucât, pe de-o parte, nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, iar pe de altă parte, a fost judecat în lipsă, fără a fi citat legal și fără a i se da posibilitatea să se apere. În subsidiar, a solicitat casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 referitoare la instituția extrădării, aplicabile în cauză. Examinând recursul potrivit dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele: Instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, capitolul III referitor la executarea mandatului european de arestare. Astfel, s-au avut în vedere dispozițiile art. 85 privind faptele care dau loc la predare, constatându-de îndeplinită și condiția dublei incriminări, și s-au respectat dispozițiile art. 89 și 90 din actul normativ invocat la arestarea persoanei solicitate și audierea acesteia.

Totodată, instanța a verificat conținutul mandatului european de arestare și îndeplinirea condiției existenței unei asigurări suficiente care să garanteze persoanei care face obiectul mandatului de arestare european că va avea posibilitatea să obțină rejudecarea cauzei în statul membru emitent, în prezența sa, având în vedere că mandatul european a fost emis în scopul executării unei pedepse aplicate printr-o hotărâre pronunțată în lipsă [(art. 79 și art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004)].

Instanța de judecată a aplicat în mod corect dispozițiile legii referitoare la mandatul european de arestare, având în vedere faptul că acestea au intrat în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, fiind aplicabile la data de sesizării instanței, 1 martie 2007. În consecință, constatând că instanța de judecată a pronunțat o soluție legală și temeinică, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare în materie, Curtea urmează să respingă recursul declarat de persoana solicitată ca nefondat. Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. h) C. proc.

pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată V.E. împotriva încheierii nr. 2/ C din 21 martie 2007 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 305/43/2007. Obligă recurentul la 160 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 martie 2007.