ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2739/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2739/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 119/MEA din 29
iulie 2009 a Curții de Apel Bacău, s-a admis cererea formulată de Tribunalul
Pescara din Italia, în baza art. 94 și art. 90 alin. (7) și (10) din Legea nr. 302/2004
cu modificările la zi privind mandatul european de arestare, emis la 29 iunie 2009
împotriva persoanei solicitate B.R.I. (fost N.)
.
Dispune predarea persoanei solicitate
autorităților judiciare italiene, sub condiția prevăzută de art. 87 alin. (2)
din Legea nr. 302/2004, în sensul că dacă se va pronunța împotriva persoanei
solicitate o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în
România pentru executarea pedepsei.
În temeiul art. 90 alin. (7) și (10) din
Legea nr. 302/2004, dispune arestarea persoanei solicitate, în vederea predării
către autoritățile judiciare emitente, cu respectarea termenelor prevăzute; de
art. 96 din Legea nr. 302/2004, pentru o durată de 29 de zile, începând cu data
de 29 iulie 2009 și până la data de 26 august 2009.
În temeiul art. 90 alin. (13) din Legea
nr. 302/2004, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare.
În conformitate cu prevederile art. 94 alin.
(2) din Legea nr. 302/2004, se va dispune comunicarea hotărârii de executare a
mandatului european de arestare autorității judiciare emitente, Ministerului
Justiției și Libertăților Cetățenești, Direcția Drept Internațional și Tratate
și Ministerului Administrației și Internelor, Centrul de Cooperare
Polițienească Internațională.
În temeiul art. 17 din Legea nr. 302/2004
privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, dispune
traducerea prezentai hotărâri și a adresei de comunicare a hotărârii către
autoritatea judiciară emitentă.
În
motivarea acestei sentințe se retine următoarele:
Tribunalul din Pescara Italia a înaintat
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, mandatul european de arestare,
emis la data de 29 iunie 2009 împotriva persoanei solicitate B.R.I. (fost N.)
și care este urmărită penal, de către tribunalul sus-menționat, pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 416 C. pen. italian, de asociere constituită
în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 615 C. pen. italian și
art. 12 din Decretul-lege nr. 143/1991.
Astfel, parchetul a trecut la identificarea
persoanei solicitate în baza art. 88
1
și art. 88
2
din
Legea nr. 302/2005 iar apoi prin Ordonanța nr. 1516/11/5 din 28 iulie 2009 a
dispus reținerea persoanei solicitate pe o durată de 24 ore începând cu 28
iulie '2009.
Totodată, au fost aduse la îndeplinire și
cerințele art. 88
3
alin. (2) din Legea nr. 302/2004 și mai apoi
parchetul a sesizat Curtea de Apel Bacău, în vederea arestării persoanei
solicitate potrivit art. 90 alin. (2) din Legea 302/2004 și a predării acesteia
către autoritățile italiene.
În fapt, în mandatul european de arestare
se reține că persoana solicitată s-a asociat cu mai multe persoane, în cadrul
așa-zisei „Banda C.", potrivit rolurilor și precizărilor care urmează,
pentru a comite o serie nenumărată de acte de citire abuzivă a codurilor de
acces la sistemele protejate ale tranzacțiilor economice telematice (prin intermediul
aplicării manuale a dispozitivelor POS precum și a monitoarelor de ATM),
infracțiunea prevăzută de art. 614 C. pen. italian, precum și de duplicarea
abuzivă a card-urilor de plată, de scoaterea banilor și tranzacții frauduloasă
în dauna instituțiilor emitente și a titularilor card-urilor respective,
infracțiune prevăzută de art. 12 Decretul-lege nr. 143/1991, deci de art. 55
alin. (9) D. Lgs. nr. 231/2007, sau punerea în circuit a codurilor respective,
în vederea utilizării lor pentru a comite fraude, infracțiune prevăzută de art.
648 C. pen.
Nemulțumit de această hotărâre, în
termenul legal, persoana solicitată a declarat recursul de față, pentru
motivele expuse în partea introductivă (practica) a prezentei decizii și prin
care se repetă apărările ridicate în fața instanței de fond.
Recursul este nefondat.
Curtea,
reexaminând probatoriul cauzei, și apărările persoanei solicitate ce au fost
amplu analizate de către instanța de fond și care
pe
deplin fondat, au fost înlăturate, reține că sentința atacată este legală iar
criticile aduse acesteia nu se confirmă.
Ca atare, urmează a fi menținută hotărârea
atacată iar recursul respins, ca nefondat, potrivit art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen.
În primul rând, Curtea observă că, atât
persoana solicitată precum și apărătorul său, confundă mandatul european de
arestare emis în cauză, de autoritățile judiciare italiene, cu mandatul de
arestare ce se emite, după legea română si între care instituții de drept, nu
există identitate sau echivalență.
În speță,
persoana solicitată si care nu a adus nici o obiecțiune
asupra
datelor de identificare, este chemată de autoritățile judiciare
italiene, pentru a participa la actele de
urmărire penală împotriva sa,
bănuită fiind că ar fi încălcat legea
penală italiană pentru faptele, descrise pe larg în cererea de sesizare a
autorităților judiciare române. Această cerere a autorităților judiciare
italiene este definită în art. 77 din Legea 302/2004 prin expresia de, mandat
european de arestare.
Cum, se mai constată că prin hotărârea
atacată, au fost respectate toate prevederile legale prevăzute de art. 85 si nu
există
alte motive de refuz al executării
mandatului european de arestare și
prevederile art. 88 alin. (1) și (2)
din Legea 302/2004, persoana solicitată, are deschisă calea organizării
întregii sale apărări, în fața autorităților judiciare italiene, ce tocmai în
acest scop o cheamă, o caută, respectiv pentru a efectua urmărirea penală
împotriva sa. Deci persoana solicitată nu este încă o persoană condamnată și
judecată cu nerespectarea drepturilor de apărare, după cum eronat susține.
Apoi, se mai reține că, față de persoana
solicitată, prin hotărârea atacată, s-au luat toate măsurile de protejare a
drepturilor cetățeanului român cercetat în străinătate dar și garanțiile de
apărare a acestora, în situația în care, va fi găsită vinovată în Italia,
pentru faptele penale de care este bănuit.
În consecință, recursul declarat va fi respins,
ca nefondat, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
persoana solicitată B.R.I. ( fost N.) împotriva sentinței penale nr. 119/MEA
din 29 iulie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze
minori și familie.
Obligă recurentul
la plata sumei de 180 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare
către stat, din care suma de 80 lei, reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu până la prezentarea avocatului ales, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 3 august 2009.