ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2739/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 119/MEA din 29 iulie 2009 a Curții de Apel Bacău, s-a admis cererea formulată de Tribunalul Pescara din Italia, în baza art. 94 și art. 90 alin. (7) și (10) din Legea nr. 302/2004 cu modificările la zi privind mandatul european de arestare, emis la 29 iunie 2009 împotriva persoanei solicitate B.R.I. (fost N.) . Dispune predarea persoanei solicitate autorităților judiciare italiene, sub condiția prevăzută de art. 87 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în sensul că dacă se va pronunța împotriva persoanei solicitate o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

În temeiul art. 90 alin. (7) și (10) din Legea nr. 302/2004, dispune arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autoritățile judiciare emitente, cu respectarea termenelor prevăzute; de art. 96 din Legea nr. 302/2004, pentru o durată de 29 de zile, începând cu data de 29 iulie 2009 și până la data de 26 august 2009. În temeiul art. 90 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare. În conformitate cu prevederile art. 94 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, se va dispune comunicarea hotărârii de executare a mandatului european de arestare autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Direcția Drept Internațional și Tratate și Ministerului Administrației și Internelor, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.

În temeiul art. 17 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, dispune traducerea prezentai hotărâri și a adresei de comunicare a hotărârii către autoritatea judiciară emitentă. În motivarea acestei sentințe se retine următoarele: Tribunalul din Pescara Italia a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, mandatul european de arestare, emis la data de 29 iunie 2009 împotriva persoanei solicitate B.R.I. (fost N.) și care este urmărită penal, de către tribunalul sus-menționat, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 416 C. pen. italian, de asociere constituită în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 615 C. pen. italian și art. 12 din Decretul-lege nr. 143/1991.

Astfel, parchetul a trecut la identificarea persoanei solicitate în baza art. 88 1 și art. 88 2 din Legea nr. 302/2005 iar apoi prin Ordonanța nr. 1516/11/5 din 28 iulie 2009 a dispus reținerea persoanei solicitate pe o durată de 24 ore începând cu 28 iulie '2009. Totodată, au fost aduse la îndeplinire și cerințele art. 88 3 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 și mai apoi parchetul a sesizat Curtea de Apel Bacău, în vederea arestării persoanei solicitate potrivit art. 90 alin. (2) din Legea 302/2004 și a predării acesteia către autoritățile italiene.

În fapt, în mandatul european de arestare se reține că persoana solicitată s-a asociat cu mai multe persoane, în cadrul așa-zisei „Banda C.", potrivit rolurilor și precizărilor care urmează, pentru a comite o serie nenumărată de acte de citire abuzivă a codurilor de acces la sistemele protejate ale tranzacțiilor economice telematice (prin intermediul aplicării manuale a dispozitivelor POS precum și a monitoarelor de ATM), infracțiunea prevăzută de art. 614 C. pen. italian, precum și de duplicarea abuzivă a card-urilor de plată, de scoaterea banilor și tranzacții frauduloasă în dauna instituțiilor emitente și a titularilor card-urilor respective, infracțiune prevăzută de art. 12 Decretul-lege nr. 143/1991, deci de art. 55 alin. (9) D. Lgs.

nr. 231/2007, sau punerea în circuit a codurilor respective, în vederea utilizării lor pentru a comite fraude, infracțiune prevăzută de art. 648 C. pen. Nemulțumit de această hotărâre, în termenul legal, persoana solicitată a declarat recursul de față, pentru motivele expuse în partea introductivă (practica) a prezentei decizii și prin care se repetă apărările ridicate în fața instanței de fond. Recursul este nefondat. Curtea, reexaminând probatoriul cauzei, și apărările persoanei solicitate ce au fost amplu analizate de către instanța de fond și care pe deplin fondat, au fost înlăturate, reține că sentința atacată este legală iar criticile aduse acesteia nu se confirmă. Ca atare, urmează a fi menținută hotărârea atacată iar recursul respins, ca nefondat, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. În primul rând, Curtea observă că, atât persoana solicitată precum și apărătorul său, confundă mandatul european de arestare emis în cauză, de autoritățile judiciare italiene, cu mandatul de arestare ce se emite, după legea română si între care instituții de drept, nu există identitate sau echivalență. În speță, persoana solicitată si care nu a adus nici o obiecțiune asupra datelor de identificare, este chemată de autoritățile judiciare italiene, pentru a participa la actele de urmărire penală împotriva sa, bănuită fiind că ar fi încălcat legea penală italiană pentru faptele, descrise pe larg în cererea de sesizare a autorităților judiciare române. Această cerere a autorităților judiciare italiene este definită în art. 77 din Legea 302/2004 prin expresia de, mandat european de arestare.

Cum, se mai constată că prin hotărârea atacată, au fost respectate toate prevederile legale prevăzute de art. 85 si nu există alte motive de refuz al executării mandatului european de arestare și prevederile art. 88 alin. (1) și (2) din Legea 302/2004, persoana solicitată, are deschisă calea organizării întregii sale apărări, în fața autorităților judiciare italiene, ce tocmai în acest scop o cheamă, o caută, respectiv pentru a efectua urmărirea penală împotriva sa. Deci persoana solicitată nu este încă o persoană condamnată și judecată cu nerespectarea drepturilor de apărare, după cum eronat susține. Apoi, se mai reține că, față de persoana solicitată, prin hotărârea atacată, s-au luat toate măsurile de protejare a drepturilor cetățeanului român cercetat în străinătate dar și garanțiile de apărare a acestora, în situația în care, va fi găsită vinovată în Italia, pentru faptele penale de care este bănuit.

În consecință, recursul declarat va fi respins, ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată B.R.I. ( fost N.) împotriva sentinței penale nr. 119/MEA din 29 iulie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Obligă recurentul la plata sumei de 180 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 80 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea avocatului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 august 2009.