ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2795/2009

Asupra recursului penal de față; Prin încheierea nr. 19 din 11 august 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 994/39/2009 a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și în baza art. 90 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate I.A.M., împotriva căruia s-a emis la data de 5 ianuarie 2006 un mandat european de arestare de către Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul din Trieste-ltalia, pe o durată de 30 de zile începând cu 11 august 2009 până la 9 septembrie 2009 inclusiv. S-a dispus emiterea mandatului de arestare. S-a fixat termen pentru judecarea cauzei la data de 18 august 2009. S-a reținut că persoana solicitată a fost condamnată de autoritățile judiciare italiene la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni prev. de art. 110 C. pen.

și art. 12 alin. (1) și (3) din Decretul-lege nr. 286/1998,fiind emis la data de 5 ianuarie 2006 un mandat de arestare de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul din Trieste. Întrucât persoana solicitată a arătat că nu este de acord să execute pedeapsa sus-menționată în Italia, având în vedere disp. art. 88 alin. (2) lit. c/1) și (3) din Legea nr. 302/2004 și faptul că legislația română permite recunoașterea pe cale incidentală a hotărârii penale străine de condamnare, instanța a considerat necesară transmiterea de către autoritatea judiciară emitentă a unei copii certificate a hotărârii de condamnare în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare. În același timp, fiind incidente disp.

art. 90 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 11 august 2009. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs persoana solicitată, solicitând în esență cercetarea sa în stare de libertate. Recursul este nefondat. Potrivit art. 88 alin. (2) lit. c/1) din Legea nr. 302/2004, autoritatea judiciară română investită cu punerea în executare a unui mandat european de arestare poate refuza această executare când mandatul a fost emis în vederea executării unei pedepse cu închisoarea, iar persoana solicitată este cetățean român și declară că refuză să execute pedeapsa în statul emitent.

Acest motiv opțional de refuz al executării mandatului european nu exclude însă arestarea persoanei solicitate, întrucât într-o asemenea ipoteză executarea mandatului european se poate transforma în condițiile prevăzute de art. 88 alin. (3) și (4) din Legea nr. 302/2004, într-o procedură de recunoaștere și executare în România a hotărârii penale de condamnare pronunțate în statul emitent. În speță, instanța de fond a luat act că persoana solicitată nu este de acord cu executarea pedepsei de 5 ani închisoare în Italia și a constatat că se impune obținerea de informații suplimentare de la autoritățile judiciare emitente, respectiv transmiterea unei copii certificate de pe hotărârea de condamnare în baza căreia a fost emis mandatul european.

În consecință, apreciind că se impune acordarea unui termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la executarea mandatului european, instanța de fond a dispus arestarea persoanei solicitate în conformitate cu disp. art. 90 alin. (8) din Legea nr. 302/2004,astfel încât recursul acesteia este nefondat și va fi respins conform art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de persoana transferabilă I.A.M. împotriva încheierii nr. 19 din 11 august 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 994/39/2009. Obligă recurentul persoană transferabilă la plata sumei de 620 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 august 2009.