ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1174/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1174/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului penal
de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
La data de 2 aprilie 2012, Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Suceava a înaintat instanței, ca autoritate judiciară competentă
de executare, propunerea de luare a măsurii arestării persoanei solicitate G.A.D.,
pe baza semnalării transmise de către Biroul S.I.R.E.N.E. național, urmare emiterii
mandatului european de arestare din 20 martie 2012 de către Tribunalul Roma - Italia.
S-a reținut în semnalarea
înaintată de către Biroul național S.I.R.E.N.E. că mandatul european de arestare
a fost emis la data de 20 martie 2012 de către Tribunalul Roma - Italia, împotriva
persoanei solicitate, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de crimă cu intenție,
jaf, prev. de art. 110, 575, 576, 577, 628 C. pen. italian.
În fapt, s-a reținut în
semnalare că: în noaptea dintre 21 din 22 februarie 2012 persoana solicitată l-a
ucis pe T.C.A.H., prin sugrumare și loviri repetate în față. Sub amenințare și violență
împotriva victimei persoana solicitată a furat 4 telefoane mobile, 350/400 euro
și alte obiecte, persoana solicitată având calitatea de coautor.
Curtea a reținut că sunt
date în cauză cerințele prevăzute de disp. art. 102 din Legea nr. 302/2004 republicată,
nu au fost formulate obiecțiuni cu privire la identitate, iar pentru a asigura predarea
persoanei solicitate s-a impus a se lua față de aceasta o măsură privativă de libertate,
motiv pentru care a admis propunerea formulată de procuror și a dispus arestarea
persoanei solicitate G.A.D. pe o perioadă de 5 zile, respectiv de la 03 aprilie
2012 și până la data de 07 aprilie 2012, inclusiv.
În temeiul art. 103
alin. (2), (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, Curtea a dispus emiterea de
îndată a mandatului de arestare.
Pentru prezentarea de
către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba
română, și constatând necesar a se solicita relații de la I.P.J. Botoșani, în sensul
cererii formulate de apărătorul persoanei solicitate, precum și fișa de cazier judiciar
a acesteia, s-a fixat termen de judecată pentru data de 6 aprilie 2012, ora 13,00,
cu citarea persoanei solicitate, conform disp. art. 103 alin. (2) din Legea nr.
302/2004 republicată.
Având în vedere că, până
la data de 06 aprilie 2012, nu s-a transmis de către autoritățile judiciare din
Italia mandatul european de arestare emis împotriva persoanei solicitate G.A.D.,
instanța a amânat judecarea cauzei la data de 7 aprilie 2012, ora 14,00.
La data de 07 aprilie
2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat Curții de Apel Suceava,
ca autoritate judiciară competentă de executare, cererea de executare a mandatului
european de arestare din 20 martie 2012 emis împotriva persoanei solicitate G.A.D.
de către Tribunalul din Roma - Italia, solicitând totodată arestarea persoanei solicitate
și amânarea predării acesteia către autoritatea judiciară solicitantă italiană,
întrucât are afaceri judiciare și pe teritoriul României.
În susținerea cererii,
procurorul a arătat că sunt date condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004, republicată,
pentru ca o astfel de solicitare să fie admisă.
Prin sentința penală
nr. 51 din 7 aprilie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze
cu minori, în temeiul art. 107 alin. (1) coroborat cu art. 103 alin. (13) din Legea
nr. 302/2004 republicată, a admis cererea de executare a mandatului european de
arestare din 20 martie 2012 emis de către Tribunalul din Roma - Italia, împotriva
persoanei solicitate G.A.D.
A dispus predarea persoanei
solicitate G.A.D. autorităților judiciare emitente ale statului italian.
În baza art. 103
alin. (10), (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus arestarea persoanei
solicitate G.A.D., împotriva căruia s-a emis mandatul european de arestare din 20
martie 2012 emis de către Tribunalul din Roma - Italia în vederea predării, pe o
durată de 26 de zile, începând cu data de 07 aprilie 2012 și până la data de 02
mai 2012, inclusiv.
În baza art. 103
alin. (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, a dispus emiterea mandatului de
arestare.
A constatat încetate efectele
mandatului de arestare din data de 03 aprilie 2012 emis de Curtea de Apel Suceava
în baza încheierii nr. 4 din aceeași dată, pronunțată în Dosar nr. 294/39/2012.
A luat act că persoana
solicitată nu a renunțat la regula specialității.
Pentru a pronunța această
hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Persoana solicitată nu
a fost de acord cu predarea sa autorității emitente a mandatului, din analiza conținutului
și formei mandatului european de arestare rezultă că acesta îndeplinește cerințele
prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, faptele reclamate
negăsindu-se printre faptele enumerate în art. 96 alin. (1) din același act normativ,
la pct. 3.
S-a mai reținut că în
cauză nu există motive de refuz al executării mandatului, în accepțiunea art. 98
din Legea nr. 302/2004 republicată, și nici de predare amânată sau condiționată
în accepțiunea art. 112 din același act normativ și că nu sunt incidente dispozițiile
art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată. De asemenea, instanța a constatat că
nu există impedimente la executare din cele prevăzute în art. 88 din aceeași lege,
iar persoana solicitată nu a formulat obiecții în ceea ce privește identitatea,
singurul motiv pentru care a declarat că nu este de acord cu executarea mandatului
european fiind acela că se consideră nevinovată.
Împotriva acestei hotărâri
a declarat recurs persoana solicitată G.A.D.
Recursul nu este fondat.
Analizând legalitatea
și temeinicia sentinței recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât
și din oficiu, conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele
de fapt și de drept, Înalta Curte apreciază că recursul declarat în cauză nu este
fondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Din conținutul mandatului
european de arestare rezultă că persoana solicitată G.A.D. este cercetată pentru
săvârșirea infracțiunilor de omor și vătămare corporală gravă și furt organizat
sau armat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 110, 575, 576 alin. (1), 577
alin. (4) corelate cu art. 61 alin. (4) și (61) n 5, art. 110, 628 alin. (1) și
(3) n 1 C. pen. italian constând în aceea că:
În noaptea de 21 din
22 februarie 2012, la Roma, împreună și de comun acord cu U.N.I., R.C.I. și C.D.,
persoana solicitată a aplicat repetate lovituri în zona feței și prin sufocare împotriva
lui T.C.A.H., agresorul maltratându-și victima, profitând de lipsa de apărare a
acesteia, cu intenția de furt prin violență și amenințare. În aceeași noapte și
împreună cu aceleași persoane, a furat prin amenințări și violență de la aceeași
persoană T.C.A.H., suma de 530/400 euro, 4 telefoane mobile și alte bunuri în curs
de investigare.
Persoana solicitată nu
a fost de acord cu predarea sa autorității emitente a mandatului, susținând că nu
este vinovată de comiterea faptelor pentru care este cercetată și, fiind audiată,
a precizat că nu renunță la principiul specialității.
Potrivit art. 84 din Legea
nr. 302/2004 republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară
prin care autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene
solicită arestarea și predarea către un alt stat membru a unei persoane solicitate
în vederea efectuării urmăririi penale, a judecății sau în scopul executării unei
pedepse sau a unei măsuri privative de libertate.
Mandatul european de arestare
se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate
cu dispozițiile deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L190/1 din 18 iulie
2002.
Din analiza conținutului
și formei mandatului european de arestare rezultă că acesta îndeplinește cerințele
prev. de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, faptele reclamate
regăsindu-se printre faptele enumerate în art. 96 alin. (1) din același act normativ,
la pct. 3.
În cauză nu există motive
de refuz al executării mandatului, în accepțiunea art. 98 din Legea nr. 302/2004
republicată, și nici de predare amânată sau condiționată, în accepțiunea art. 112
din același act normativ. În plus, nu există nicio dovadă că persoanei solicitate
nu i se vor garanta, de către autoritatea solicitantă, dreptul la un proces echitabil
și dreptul la apărare, cu tot ce acesta include.
Deși persoana solicitată
a susținut că în cauză există un motiv de refuz a executării mandatului european
de executare întrucât este cercetat pentru fapte comise pe teritoriul României în
aceeași perioadă, instanța constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 98 din
Legea nr. 302/2004 republicată.
Astfel, se constată că
persoana solicitată este cercetată în dosarul de urmărire penală nr. 930/P/2012
aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani, având calitatea de
inculpat, iar la data de 13 martie 2012, prin încheierea nr. 25 a Judecătoriei Botoșani,
s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G.A.D. cercetat pentru complicitatea
la săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat.
Cu toate că, potrivit
art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, autoritatea judiciară română
de executare poate dispune amânarea predării persoanei solicitate când aceasta este
urmărită penal de autoritățile judiciare române pentru o faptă diferită, instanța
apreciază că, față de gravitatea faptelor descrise în conținutul mandatului european
de arestare, se impune predarea acesteia către autoritățile judiciare italiene.
Deși persoana solicitată
a arătat că nu se face vinovată de săvârșirea faptelor reținute în mandatul european
de arestare, instanța nu se poate pronunța cu privire la temeinicia urmăririi penale,
aceasta având posibilitatea de a-și exercita, în cadrul procedurilor ce se vor desfășura
în fața autorităților emitente, drepturile procesuale reglementate de legislația
statului italian.
De asemenea, instanța
constată că nu există impedimente la executare din cele prevăzute în art. 88 din
aceeași lege, iar persoana solicitată nu a formulat obiecții în ceea ce privește
identitatea, singurul motiv pentru care a declarat că nu este de acord cu executarea
mandatului european fiind acela că se consideră nevinovată.
Așa fiind, se constată
că hotărârea penală atacată pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală
și pentru cauze cu minori, prin care s-a admis cererea de executare a mandatului
european de arestare din 20 martie 2012 emis de către Tribunalul din Roma - Italia
împotriva persoanei solicitate G.A.D. dispunându-se arestarea persoanei solicitate
în vederea predării pe o durată de 26 de zile începând cu data de 7 aprilie 2012
și până la data de 2 mai 2012, inclusiv, este legală și temeinică, Înalta Curte
urmând să respingă ca nefondat recursul persoanei solicitate.
Va obliga recurenta persoană
solicitată la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 320 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,
se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de persoana solicitată G.A.D. împotriva sentinței penale nr. 51
din 7 aprilie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu
minori.
Obligă recurentul persoană solicitată la plata
sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320
RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 aprilie
2012.