ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 160/2010

Asupra

contestației în anulare de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 2114 din 11

iunie 2008 pronunțată în dosarul nr. 4934/90/2007, Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția penală, în conformitate cu

dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a

respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat (la acea vreme) P.A.,

împotriva deciziei penale nr. 44 din 17 aprilie 2008 a Curții de Apel

Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de

familie.

Ulterior, la data de 4 august 2009, P.A.,

a formulat contestație în anulare, cererea de schimbare a încadrării

juridice și un memoriu în care ridică excepția de nelegalitate a

ordonanței de reținere, mandatului de arestare, sentinței

penale, expertizei medico-legale, declarațiilor martorilor,

necompetență a procurorului, polițiștilor, anchetatorilor,

judecătorilor, referitor la dosarul nr. 4934/90/2007.

Contestația în anulare este

inadmisibilă în principiu, pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art. 386 C. proc. pen.,

împotriva hotărârilor penale definitive se pot face contestație în

anulare în următoarele cazuri:

a) când procedura de citare a

părții pentru termenul la are s-a judecat cauza de către

instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;

b) când partea dovedește că la

termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost

în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința

instanța despre această împiedicare;

c) când instanța de recurs nu s-a

pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele

prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f)-i)

1

, cu privire la care

existau probe în dosar;

d) când împotriva unei persoane s-au

pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași

faptă;

e) când, la judecarea recursului sau la

rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu

a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie, potrivit art. 385

14

alin. (1)

1

ori art. 385

16

alin. (1).

Privind termenul de introducere a

căii extraordinare de atac a contestației în anulare, art. 388 C.

proc. pen. prevede că acesta, pentru motivele înscrise în art. 386 lit. a)-c)

și e) (în cauză contestatorul indică art. 386 lit. a), este de

cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei.

Potrivit dispozițiilor art. 391 din

același cod, după înregistrarea contestației în anulare,

instanța examinează admisibilitatea în principiu a cererii,

fără citarea părților.

Raportând cererii de față

dispozițiile procedural penale indicate, se reține că P.A. a

formulat cererea de contestație în anulare la 4 august 2009 (vezi plic – fila

4 dosar Î.C.C.J.) și nu a indicat niciun motiv care să se încadreze

printre cele prevăzute de art. 386, deși în preambulul cererii spune

că aceasta s-ar întemeia pe dispozițiile art. 386 lit. a) și c).

Verificând lucrările dosarului nr. 4934/90/2007

în care s-a pronunțat decizia nr. 2114 din 11 iunie 2008, se constată

că inculpatul (la acea dată) P.A. a fost prezent personal în

instanța de recurs, el fiind asistat de avocat ales.

În consecință, pentru că

în cauză nu s-au respectat dispozițiile privind termenul de formulare

a cererii, și nu se regăsește niciunul din cazurile expres

și limitativ prevăzute de cod, contestația în anulare va fi

respinsă, în principiu ca inadmisibilă, situație în care nu se

pot analiza susținerile contestatorului altele decât cele proprii

căii extraordinare de atac.

Fiind în culpă procesuală,

conform dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc.

pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă în

principiu, contestația în anulare formulată de contestatorul P.A.

împotriva deciziei penale nr. 2114 din 11 iunie 2008 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în

dosarul nr. 4934/90/2007.

Obligă

contestatorul să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli

judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru

apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției

și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 19 ianuarie 2010.