ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3352/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc, reclamanta SC B. SRL Toplița a solicitat obligarea pârâților SC V. SA Miercurea Ciuc și K.T. să execute obligația asumată prin hotărârea de divizare a societății SC V. SA Miercurea Ciuc, luată în Adunarea Generală din 17 decembrie 1998 și să transmită dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 955 m.p. aferent celor trei spații comerciale dobândite de reclamantă prin participarea la divizarea societății pârâte; în caz de refuz a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în baza unui proiect de divizare acceptat de cele trei societăți participante, a obținut dreptul de proprietate asupra spațiilor comerciale enumerate în petitul acțiunii, iar prin hotărârea A.G.A.

din data de 17 decembrie 1998 s-a stabilit transmiterea dreptului de folosință asupra terenului aferent spațiilor comerciale, urmând ca societățile succesoare în drept să obțină titlu de proprietate. Contrar acestei înțelegeri, pârâta a inclus în documentația topografică depusă pentru atestarea dreptului de proprietate aferent construcțiilor și suprafețele aferente spațiilor comerciale care au ieșit din patrimoniul ei în urma divizării. Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1176 C. civ., Legea nr. 99/1999, decretul nr. 331/1992 și art. 250 din Legea nr. 31/1990. Judecătoria Miercurea Ciuc prin sentința civilă nr. 2010 din data de 10 noiembrie 2008 a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Miercurea Ciuc invocată din oficiu de către instanță și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, având în vedere valoarea obiectului acțiunii.

Tribunalul Harghita, secția civilă, soluționând cauza în primă instanță, prin sentința civilă nr. 907 din data de 30 aprilie 2009 a luat act de renunțarea la judecată față de pârâtul K.T. ; a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantei SC B. SRL; a respins acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată și a anulat ca netimbrată cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta SC C. SA Toplița. În fața Tribunalului Harghita, pârâții au depus precizări și completări la cererea principală, iar instanța prin încheierea din data de 5 februarie 2009 a luat act de renunțarea la judecata față de pârâtul K.T. și renunțarea la judecata precizărilor și completărilor la cererea principală.

De asemenea, Tribunalul a respins ca rămase fără obiect excepția tardivității completării cererii și prematurității acesteia, și a respins ca neîntemeiate excepțiile privind lipsa calității procesual pasive a SC V. SA Miercurea Ciuc și lipsa capacității de folosință a SC K.M. SRL. În această fază procesuală a formulat cerere de intervenție accesorie în sprijinul reclamantei SC C. SA, care a fost încuviințată în principiu. Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei a fost respinsă, având în vedere că între reclamantă și pârâtă există un raport juridic de drept material. În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a găsit acțiunea neîntemeiată în raport de faptul că pârâta nu s-a obligat de a transmite dreptul de proprietate asupra terenurilor și deși a renunțat să obțină acest drept, această decizie este inaptă de consecințe juridice, fiind încălcate dispozițiile art. 1 și art. 5 din H.G.

nr. 834/1991, deoarece doar pârâta SC V. SA Miercurea Ciuc era îndreptățită să i se ateste dreptul de proprietate. Pe de altă parte în speță nu s-a făcut dovada inițierii procedurii de vânzare a terenurilor, conform H.G. nr. 331/1992. În consecință, tribunalul a constatat că obligarea pârâtei de a transmite dreptul de proprietate nu are temei legal. Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu apel de reclamanta SC B. SRL Toplița, iar Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 68A din 2 noiembrie 2009 a respins apelul declarat de reclamantă, menținând ca legală și temeinică sentința primei instanțe. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurată în sensul admiterii apelului și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată. După promovarea recursului prin înscrisul depus la dosarul de recurs, intimata pârâtă SC V. SA Miercurea Ciuc a învederat instanței că societatea a fost radiată, conform certificatului de radiere emis de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita din data de 18 mai 2010. Înalta Curte, conform art. 137 a luat în examinare excepția lipsei capacității procesuale de folosință și a reținut: Potrivit art. 1 din Legea nr. 31/1990 ”Societățile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române”. Deci societatea comercială este investită cu personalitate juridică.

Unul dintre efectele personalității juridice este dreptul societății de a sta în justiție ca reclamantă sau pârâtă, drept care subzistă până la radierea societății din Registrul Comerțului, acesta fiind în realitate și momentul încetării existenței sale ca persoană juridică. În speța de față, societatea recurentă a fost radiată în urma lichidării judiciare voluntare, iar din acest moment societatea nu mai beneficiază de capacitatea de a avea și de a-și exercita drepturile și obligațiile, deci nu mai are îndreptățirea a fi parte în proces și de a-și exercita drepturile și obligațiile. Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 43 alin. (1) C. proc. civ. se va admite excepția luată în examinare, iar recursul va fi respins conform dispozitivului.

Constatând culpa procesuală a recurentei în declanșarea căii de atac de față, Înalta Curte în temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a o obliga la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, în favoarea intimatei SC V. SA Miercurea Ciuc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC B. SRL Toplița împotriva deciziei nr. 68A din 2 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință. Obligă recurenta SC B. SRL Toplița la plata sumei de 3.570 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatei SC V. SA Miercurea Ciuc. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2010.