ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3352/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Miercurea Ciuc, reclamanta SC B. SRL Toplița a solicitat obligarea

pârâților SC V. SA Miercurea Ciuc și K.T. să execute

obligația asumată prin hotărârea de divizare a

societății SC V. SA Miercurea Ciuc, luată în Adunarea

Generală din 17 decembrie 1998 și să transmită dreptul de

proprietate asupra terenului în suprafață de 955 m.p. aferent celor

trei spații comerciale dobândite de reclamantă prin participarea la

divizarea societății pârâte; în caz de refuz a solicitat pronunțarea

unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare

cumpărare.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat

că în baza unui proiect de divizare acceptat de cele trei

societăți participante, a obținut dreptul de proprietate asupra

spațiilor comerciale enumerate în petitul acțiunii, iar prin

hotărârea A.G.A. din data de 17 decembrie 1998 s-a stabilit transmiterea

dreptului de folosință asupra terenului aferent spațiilor

comerciale, urmând ca societățile succesoare în drept să

obțină titlu de proprietate. Contrar acestei înțelegeri, pârâta

a inclus în documentația topografică depusă pentru atestarea

dreptului de proprietate aferent construcțiilor și suprafețele

aferente spațiilor comerciale care au ieșit din patrimoniul ei în

urma divizării.

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe

dispozițiile art. 1176 C. civ., Legea nr. 99/1999, decretul nr. 331/1992

și art. 250 din Legea nr. 31/1990.

Judecătoria Miercurea Ciuc prin sentința

civilă nr. 2010 din data de 10 noiembrie 2008 a admis excepția

necompetenței materiale a Judecătoriei Miercurea Ciuc invocată

din oficiu de către instanță și a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, având în vedere

valoarea obiectului acțiunii.

Tribunalul Harghita, secția civilă,

soluționând cauza în primă instanță, prin sentința

civilă nr. 907 din data de 30 aprilie 2009 a luat act de renunțarea

la judecată față de pârâtul K.T. ; a respins excepția

lipsei calității procesual active a reclamantei SC B. SRL; a respins

acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată și a

anulat ca netimbrată cererea de intervenție accesorie formulată

de intervenienta SC C. SA Toplița.

În fața Tribunalului Harghita, pârâții au

depus precizări și completări la cererea principală, iar

instanța prin încheierea din data de 5 februarie 2009 a luat act de

renunțarea la judecata față de pârâtul K.T. și

renunțarea la judecata precizărilor și completărilor la

cererea principală.

De asemenea, Tribunalul a respins ca rămase

fără obiect excepția tardivității completării cererii

și prematurității acesteia, și a respins ca neîntemeiate

excepțiile privind lipsa calității procesual pasive a SC V. SA Miercurea

Ciuc și lipsa capacității de folosință a SC K.M. SRL.

În această fază procesuală a formulat

cerere de intervenție accesorie în sprijinul reclamantei SC C. SA, care a fost

încuviințată în principiu.

Excepția lipsei calității procesuale

active a reclamantei a fost respinsă, având în vedere că între

reclamantă și pârâtă există un raport juridic de drept

material.

În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a

găsit acțiunea neîntemeiată în raport de faptul că pârâta

nu s-a obligat de a transmite dreptul de proprietate asupra terenurilor și

deși a renunțat să obțină acest drept, această

decizie este inaptă de consecințe juridice, fiind încălcate

dispozițiile art. 1 și art. 5 din H.G. nr. 834/1991, deoarece doar

pârâta SC V. SA Miercurea Ciuc era îndreptățită să i se

ateste dreptul de proprietate. Pe de altă parte în speță nu s-a

făcut dovada inițierii procedurii de vânzare a terenurilor, conform

H.G. nr. 331/1992. În consecință, tribunalul a constatat că

obligarea pârâtei de a transmite dreptul de proprietate nu are temei legal.

Hotărârea primei instanțe a fost

atacată cu apel de reclamanta SC B. SRL Toplița, iar Curtea de Apel

Târgu Mureș, secția comercială de contencios administrativ

și fiscal, prin decizia nr. 68A din 2 noiembrie 2009 a respins apelul

declarat de reclamantă, menținând ca legală și temeinică

sentința primei instanțe.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

reclamanta, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei

recurată în sensul admiterii apelului și pe fond admiterea cererii de

chemare în judecată.

După promovarea recursului prin înscrisul depus

la dosarul de recurs, intimata pârâtă SC V. SA Miercurea Ciuc a învederat

instanței că societatea a fost radiată, conform certificatului

de radiere emis de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Harghita din data de 18

mai 2010.

Înalta Curte, conform art. 137 a luat în examinare

excepția lipsei capacității procesuale de folosință

și a reținut:

Potrivit art. 1 din Legea nr. 31/1990 ”Societățile

comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române”. Deci societatea

comercială este investită cu personalitate juridică.

Unul dintre efectele personalității

juridice este dreptul societății de a sta în justiție ca

reclamantă sau pârâtă, drept care subzistă până la radierea

societății din Registrul Comerțului, acesta fiind în realitate

și momentul încetării existenței sale ca persoană

juridică.

În speța de față, societatea

recurentă a fost radiată în urma lichidării judiciare voluntare,

iar din acest moment societatea nu mai beneficiază de capacitatea de a

avea și de a-și exercita drepturile și obligațiile, deci nu

mai are îndreptățirea a fi parte în proces și de a-și

exercita drepturile și obligațiile.

Așa fiind, văzând și dispozițiile

art. 43 alin. (1) C. proc. civ. se va admite excepția luată în

examinare, iar recursul va fi respins conform dispozitivului.

Constatând culpa procesuală a recurentei în

declanșarea căii de atac de față, Înalta Curte în temeiul art.

274 C. proc. civ., urmează a o obliga la plata cheltuielilor de

judecată ocazionate de prezentul proces, în favoarea intimatei SC V. SA

Miercurea Ciuc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC B. SRL

Toplița împotriva deciziei nr. 68A din 2 noiembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat

împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de

folosință.

Obligă recurenta SC B. SRL Toplița la plata

sumei de 3.570 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatei

SC V. SA Miercurea Ciuc.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 octombrie 2010.