ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1755/2010

Prin sentința comercială nr. 359 din 2 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC T.B. SRL în contradictoriu cu pârâta B.C.R., sucursala Arad și în consecință, pârâta B.C.R., sucursala Arad a fost obligată să solicite anularea incidentului de plată înregistrat la C.I.P. sub nr. 1649398/2008 la data de 16 decembrie 2008 ora 11:58:37 ca urmare a cererii de înscriere a refuzului bancar în F.N.B.O. formulată de pârât sub nr. 99 din 16 decembrie 2008. S-a respins totodată cererea privind daunele cominatorii. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că între reclamanta SC T.B. SRL și SC L. SRL s-au derulat operațiuni comerciale reclamanta emițând un bilet la ordin care a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil.

Totodată, pârâta a transmis C.I.P. cererea de înscrierea a refuzului bancar nr. 99 din 16 decembrie 2008, având număr C.I.P. 1645398/2008. Conform înscrisului emanând de la SC L. SRL biletul la ordin a fost introdus spre decontare din eroare întrucât, anterior, plata fusese făcută de către reclamantă. Față de cele reținute, instanța văzând că la data înregistrării incidentului de plată nu erau îndeplinite condițiile unei astfel de înregistrări a dispus anularea înscrierii respective. A fost respinsă cererea de obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii, întrucât înregistrarea incidentului nu s-a făcut din vina acesteia, pârâta executându-și obligațiile impuse prin lege în condițiile în care i s-a prezentat spre decontare biletul la ordin.

Împotriva sentinței, pârâta a declarat apel, care a fost admis prin decizia nr. 95/ A din 7 mai 2009 a Curții de Apel Timișoara, sentința a fost schimbată în tot, în sensul respingerii acțiunii și obligării reclamantei la plata sumei de 6,15 lei cheltuieli de judecată în apel, în favoarea pârâtei B.C.R., sucursala Arad. În considerentele deciziei se arată că, prima instanță a reținut greșit că declararea incidentului de plată s-a făcut din eroare, întrucât cererea de anulare a incidentului de plată trebuie să vizeze doar situațiile în care incidentul a fost menționat, de către bancă, din eroare. În speță, însă, declararea incidentului de plată nu se datorează băncii, care a procedat corect, luând în considerare lipsa de disponibil din contul trăgătorului, ci faptului că reclamanta SC T.B.

SRL a emis un bilet la ordin, care a intrat în circuitul bancar și, neținând cont de această împrejurare, a făcut plata datoriei pentru care emisese biletul la ordin, prin alt mijloc de plată, fără a se mai îngriji de existența disponibilului în contul său și de traseul biletului la ordin. Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei în apel, criticând-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele motive: Dispozițiile legale dintr-o lege privită în sens larg, deci si dintr-un Regulament trebuie interpretate sistematic. În același timp legea trebuie interpretată si teleologic urmând a se avea în vedere scopul acesteia. Interpretând sistematic și teleologic Regulamentul se observă faptul că se urmărește apărarea interesului public, apărarea intereselor utilizatorilor, eliminarea unor riscuri privind plata sau existența unor fraude sau situații litigioase.

Elementul de bază al acestei reglementări este cunoașterea persoanelor care au produs incidente de plată, a persoanelor care nu își îndeplinesc obligațiile contractuale, a persoanelor care prezintă un risc când operează cu C.E.C.-uri sau bilete la ordin. În speță este vorba despre o atitudine culpabilă a unui terț care din greșeală a decontat un bilet la ordin în condițiile în care a primit acest bilet la ordin ca și garanție pentru efectuarea unei plăți care a fost executată. Prin cererea de intervenție înregistrată la 17 august 2009 intervenienta SC L. SRL a solicitat admiterea recursului. Prin întâmpinarea înregistrată la 24 septembrie 2009, intimata B.C.R. SA a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei atacate.

Recursul este fondat, din următoarele considerente: Din ansamblul normelor cuprinse în Regulamentul nr. 1/2001 emis de B.N.R. rezultă că C.I.P. este un centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, atât în interesul public, cât și pentru scopurile utilizatorilor. Art. 26 din Regulament arată că trebuie luate măsuri în anumite situații speciale în scopul corectei evidențe a incidentelor de plăti produse de persoanele fizice/juridice și pentru apărarea interesului public. Potrivit art. 30, toate operațiunile referitore la C.I.P., principale sau conexe se fac în scopul evitării producerii riscului ca respectivul client să genereze un nou incident de plată asupra unui alt cont al său si în scopul evitării riscului ca respectiva persoană fizică sau juridică să producă noi incidente de plați prin utilizarea acestora în plăți fără numerar.

De asemenea, conform art. 41, persoana declarantă poate hotărî pe proprie răspundere anularea unui incident de plată major. În speță, este vorba despre atitudinea culpabilă a unui terț, intervenienta din recurs SC L. SRL, care, dintr-o eroare a introdus spre decontare un bilet la ordin, în condițiile în care plata i-a fost efectuată mult anterior, prin alt mijloc de plată, iar potrivit contractului dintre părți, biletul la ordin respectiv era destinat garantării plăților reclamantei pentru bunurile livrate de intervenientă. Astfel, în interpretarea dată normelor Regulamentului B.N.R., anularea unui incident de plată anularea unui incident de plată când acesta s-a produs ca urmare a unei decontări din greșeală nu aduce atingere interesului public.

Înscrierea incidentelor de plată urmăresc prevenirea situațiilor litigioase, a producerii unor fraude sau a producerii unor riscuri de neplată. Or, în speță nu există un risc de neplată, risc care trebuie coroborat cu culpa celui înscris. Principii de echitate impun tratarea diferită a persoanelor a căror culpă nu s-a evidențiat și care, din eroarea unui terț au ajuns într-o anumită situație obiectivă. Deoarece, așa cum s-a arătat, Regulamentul urmărește, pe lângă interesul public și apărarea intereselor utilizatorilor, anularea incidentului de plată vine atât în sprijinul reclamantei, cât și a terțului aflat în eroare și împotriva căruia reclamanta s-ar putea îndrepta pentru daune, fapt care ar conduce la afectarea mediului economic, în general, și al raporturilor comerciale dintre părți, în particular.

Totodată, în condițiile în care biletul nu a fost preluat de un terț și introdus în decontare, premisa producerii vreunui prejudiciu nu exista. Față de aceste considerente, mai sus reținute, potrivit art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va admite recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 95/ A din 7 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, care va fi modificată, în sensul respingerii apelului pârâtei B.C.R., sucursala Arad și menținerii sentinței primei instanțe. Cererea de intervenție formulată înaintea instanței de recurs, conform art. 51 C. proc. civ., admisă în principiu potrivit art. 52 alin. (3) C. proc. civ., va fi admisă în baza art. 55 C. proc.

civ., cererea fiind formulată în sprijinul recurentei-reclamante, ca o consecință a soluției ce se va pronunța în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta T.B. SRL TIMIȘOARA, împotriva deciziei nr. 95/ A din 7 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială. Modifică decizia recurată, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta B.C.R., sucursala Arad împotriva sentinței nr. 359 din 2 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad, secția comercială. Admite cererea de intervenție formulată de intervenienta SC L. SRL Timișoara în interesul recurentei - reclamante T.B.

SRL TIMIȘOARA.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2010.