ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1755/2010

Prin sentința comercială nr. 359 din 2

martie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad s-a admis în parte

acțiunea formulată de reclamanta SC T.B. SRL în contradictoriu cu

pârâta B.C.R., sucursala Arad și în consecință, pârâta B.C.R., sucursala

Arad a fost obligată să solicite anularea incidentului de plată

înregistrat la C.I.P. sub nr. 1649398/2008 la data de 16 decembrie 2008 ora

11:58:37 ca urmare a cererii de înscriere a refuzului bancar în F.N.B.O.

formulată de pârât sub nr. 99 din 16 decembrie 2008.

S-a respins totodată cererea privind daunele cominatorii.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut că între

reclamanta SC T.B. SRL și SC L. SRL s-au derulat operațiuni

comerciale reclamanta emițând un bilet la ordin care a fost refuzat la

plată din lipsă de disponibil. Totodată, pârâta a transmis C.I.P.

cererea de înscrierea a refuzului bancar nr. 99 din 16 decembrie 2008, având

număr C.I.P. 1645398/2008.

Conform înscrisului emanând de la SC L. SRL biletul

la ordin a fost introdus spre decontare din eroare întrucât, anterior, plata

fusese făcută de către reclamantă.

Față de cele reținute, instanța

văzând că la data înregistrării incidentului de plată nu

erau îndeplinite condițiile unei astfel de înregistrări a dispus anularea

înscrierii respective.

A fost respinsă cererea de obligarea pârâtei la plata

de daune cominatorii, întrucât înregistrarea incidentului nu s-a făcut din

vina acesteia, pârâta executându-și obligațiile impuse prin lege în

condițiile în care i s-a prezentat spre decontare biletul la ordin.

Împotriva sentinței, pârâta a declarat apel,

care a fost admis prin decizia nr. 95/ A din 7 mai 2009 a Curții de Apel

Timișoara, sentința a fost schimbată în tot, în sensul

respingerii acțiunii și obligării reclamantei la plata sumei de

6,15 lei cheltuieli de judecată în apel, în favoarea pârâtei B.C.R., sucursala

Arad.

În considerentele deciziei se arată că,

prima instanță a reținut greșit că declararea

incidentului de plată s-a făcut din eroare, întrucât cererea de

anulare a incidentului de plată trebuie să vizeze doar

situațiile în care incidentul a fost menționat, de către

bancă, din eroare. În speță, însă, declararea incidentului

de plată nu se datorează băncii, care a procedat corect, luând

în considerare lipsa de disponibil din contul trăgătorului, ci

faptului că reclamanta SC T.B. SRL a emis un bilet la ordin, care a intrat

în circuitul bancar și, neținând cont de această împrejurare, a

făcut plata datoriei pentru care emisese biletul la ordin, prin alt mijloc

de plată, fără a se mai îngriji de existența disponibilului

în contul său și de traseul biletului la ordin.

Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei în

apel, criticând-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

pentru următoarele motive:

Dispozițiile legale dintr-o lege privită în

sens larg, deci si dintr-un Regulament trebuie interpretate sistematic. În același

timp legea trebuie interpretată si teleologic urmând a se avea în vedere

scopul acesteia.

Interpretând sistematic și teleologic

Regulamentul se observă faptul că se urmărește

apărarea interesului public, apărarea intereselor utilizatorilor,

eliminarea unor riscuri privind plata sau existența unor fraude sau

situații litigioase.

Elementul de bază al acestei reglementări

este cunoașterea persoanelor care au produs incidente de plată, a

persoanelor care nu își îndeplinesc

obligațiile

contractuale, a persoanelor care prezintă un risc când

operează cu C.E.C.-uri sau bilete la ordin.

În speță este vorba despre o atitudine culpabilă

a unui terț care din greșeală a decontat un bilet la ordin în

condițiile în care a primit acest bilet la ordin ca și garanție

pentru efectuarea unei plăți care a fost executată.

Prin cererea de intervenție înregistrată la

17 august 2009 intervenienta SC L. SRL a solicitat admiterea recursului.

Prin întâmpinarea înregistrată la 24 septembrie

2009, intimata B.C.R. SA a solicitat respingerea recursului și

menținerea deciziei atacate.

Recursul este fondat, din următoarele

considerente:

Din ansamblul normelor cuprinse în Regulamentul nr. 1/2001

emis de B.N.R. rezultă că C.I.P. este un centru de intermediere care gestionează

informația specifică incidentelor de plăți, atât în

interesul public, cât și pentru scopurile utilizatorilor.

Art. 26 din Regulament arată că trebuie

luate măsuri în anumite situații speciale în scopul corectei evidențe

a incidentelor de plăti produse de persoanele fizice/juridice și

pentru apărarea interesului public.

Potrivit art. 30, toate operațiunile

referitore la C.I.P., principale

sau conexe se fac în scopul evitării producerii riscului

ca respectivul client

să genereze un nou incident de plată asupra unui alt cont al

său si în scopul evitării riscului

ca respectiva persoană fizică sau juridică să producă

noi incidente de plați prin utilizarea acestora în plăți

fără numerar.

De asemenea, conform art. 41, persoana

declarantă poate hotărî pe proprie răspundere anularea unui

incident de plată major.

În speță, este vorba despre atitudinea

culpabilă a unui terț, intervenienta din recurs SC L. SRL, care,

dintr-o eroare a introdus spre decontare un bilet la ordin, în condițiile

în care plata i-a fost efectuată mult anterior, prin alt mijloc de

plată, iar potrivit contractului dintre părți, biletul la ordin

respectiv era destinat garantării plăților reclamantei pentru

bunurile livrate de intervenientă.

Astfel, în interpretarea dată normelor

Regulamentului B.N.R., anularea unui incident de plată

anularea unui incident de plată când

acesta s-a produs ca urmare a unei decontări din greșeală nu

aduce atingere interesului public. Înscrierea incidentelor de plată

urmăresc prevenirea situațiilor litigioase, a producerii unor fraude

sau a producerii unor riscuri de neplată.

Or, în speță nu există un risc de

neplată, risc care trebuie coroborat cu culpa celui înscris. Principii de

echitate impun tratarea diferită a persoanelor a căror culpă nu

s-a evidențiat și care, din eroarea unui terț au ajuns într-o anumită

situație obiectivă.

Deoarece, așa cum s-a arătat, Regulamentul

urmărește, pe lângă interesul public și apărarea

intereselor utilizatorilor, anularea incidentului de plată vine atât în

sprijinul reclamantei, cât și a terțului aflat în eroare și

împotriva căruia reclamanta s-ar putea îndrepta pentru daune, fapt care ar

conduce la afectarea mediului economic, în general, și al raporturilor

comerciale dintre părți, în particular.

Totodată, în condițiile în care biletul nu

a fost preluat de un terț și introdus în decontare, premisa

producerii vreunui prejudiciu nu exista.

Față de aceste considerente, mai sus

reținute, potrivit art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., se va admite recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 95/

A din 7 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, care va

fi modificată, în sensul respingerii apelului pârâtei B.C.R., sucursala

Arad și menținerii sentinței primei instanțe.

Cererea de intervenție formulată înaintea

instanței de recurs, conform art. 51 C. proc. civ., admisă în

principiu potrivit art. 52 alin. (3) C. proc. civ., va fi admisă în baza art.

55 C. proc. civ., cererea fiind formulată în sprijinul

recurentei-reclamante, ca o consecință a soluției ce se va

pronunța în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta T.B. SRL

TIMIȘOARA, împotriva deciziei nr. 95/ A din 7 mai 2009

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială.

Modifică decizia recurată, în sensul

că respinge apelul declarat de pârâta B.C.R., sucursala Arad împotriva

sentinței nr. 359 din 2 martie 2009 pronunțată de Tribunalul

Arad, secția comercială.

Admite cererea de intervenție formulată de

intervenienta SC L. SRL Timișoara în interesul recurentei - reclamante T.B.

SRL TIMIȘOARA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 mai 2010.