ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 924/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar constată următoarele:

Judecătoria Arad, prin

sentința civilă nr. 4261 din 18 septembrie 2006, a admis excepția de

necompetență materială a acestei instanțe, invocată din oficiu și a declinat

competența de soluționare a cererii de anulare a informațiilor privind

incidentul de plată formulată de reclamanta SC C. SA cu sediul social în Arad județul

Arad, în contradictoriu cu pârâta SC G.M.T. SRL cu sediul social în Arad

județul Arad în favoarea Tribunalului Arad cu motivarea că natura cererii este

una comercială și neevaluabilă în bani, conform dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit.

a) C. proc. civ.

Tribunalul Arad, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 3176 din 7 decembrie

2006, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC C. SA ARAD împotriva

pârâților SC G.M.T. SRL ARAD și B.T., SUCURSALA ARAD, pentru anularea

informațiilor privind incidentele de plăți.

În fundamentarea acestei

soluții, instanța de fond a reținut, în principal, că nu există vre-un motiv

pentru care, instanța să solicite pârâtei B.T., SUCURSALA ARAD, să formuleze

cerere în anularea incidentului de plată, referitor la reclamantă, deoarece,

aceasta a procedat la raportarea incidentului de plată în condițiile prevăzute

de Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R.

Cunoscând împrejurarea că

Biletul la Ordin emis pentru garantarea plății mărfurilor ce urmau a fi livrate

în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, a rămas fără obiect, deși

contractul nu prevedea vre-o valoare a acestor mărfuri, ori elemente de

stabilire a acestei valori, reclamanta avea obligația diligenței în ceea ce

privește actul de plată emis, astfel că, nealimentarea contului asupra căruia a

dispus să se facă plata în favoarea pârâtei vânzătoare, nu îi poate fi

imputabilă decât ei.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială, prin decizia civilă nr. 45 din 22 februarie 2007, a respins apelul

declarat de reclamanta SC C. SA ARAD împotriva sentinței civile nr. 3176 din 7

decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Arad, secția comercială de contencios administrativ,

preluând în esență, toate argumentele primei instanțe.

Împotriva deciziei civile nr.

45 din 22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială,

a promovat recurs reclamanta SC C. SA ARAD, care în temeiul art. 304 pct. 8

raportat la art. 312 alin. (3) C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului,

modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea cererii de anulare a

informațiilor privind incidentul de plată înscris în F.N.B.O. ca urmare a

refuzului de plată a Biletului la Ordin emis în data de 3 martie 2006.

În dezvoltarea motivelor de

recurs s-a evocat că reclamanta nu a avut niciodată un debit față de intimata

SC G.M.T. SRL precum și faptul că aceasta recunoaște, chiar și tacit,

împrejurarea că nu trebuia să introducă acel Bilet la Ordin în bancă, iar probele existente nu au fost examinate.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, recursul declarat de

reclamantă urmând a fi respins ca nefondat, pentru următoarele considerente.

Din verificarea

documentației, rezultă că reclamanta, prin cererea de chemare în judecată a

solicitat, în contradictoriu cu pârâtele, anularea informațiilor privind

incidentul de plată, înscris în Fișierul Național de Bilete la Ordin ținut de C.I.P., ca urmare a refuzului de plată al Biletului la Ordin emis la 3 martie 2006 de către SC C. SA ARAD.

Este adevărat că între SC C.

SA și pârâta SC G.M.T. SRL au fost încheiate două contracte de

vânzare-cumpărare având ca obiect vânzarea de motorină, fiind stabilite

termenele de livrare, prețul, modalitățile de plată, recepția mărfii,

expedierea și transportul, precum și clauze care să atragă răspunderea

contractuală. Biletul la Ordin emis, în data de 3 martie 2006, de către reclamantă

a constituit o garanție contractuală, însă, în condițiile legii, el întrunește

și condițiile unei promisiuni necondiționate de a plăti o sumă de bani, în

executarea contractelor prin care părțile și-au asumat reciproc drepturi și

obligații.

În speță, biletul la ordin

emis în data de 3 martie 2006, de către reclamantă la solicitarea pârâtei, cu o

valoare de 45.000 lei, avea scadența la data de 26 aprilie 2006, ultima zi de

valabilitate a contractelor expuse anterior.

Așa cum susține reclamanta

în motivarea acțiunii, întrucât pârâta nu a mai livrat și alte produse,

reclamanta nu a mai alimentat contul bancar, astfel că la data scadenței

biletului la ordin, în cont nu se aflau decât 18.800 lei.

Atât instanța de fond cât și

cea de apel, au stabilit o corectă situație de fapt și de drept, prin

analizarea întregului probatoriu, iar pentru aceste rațiuni urmează a respinge,

ca nefondat, recursul reclamantei SC C. SA cu sediul în Arad, împotriva

deciziei civile nr. 45 din 22 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel

Timișoara, secția comercială, nefiind îndeplinită nici o cerință prevăzută de

dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC C. SA ARAD, împotriva deciziei nr. 45 din 22 februarie 2007,

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 6 martie 2008.