ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 956/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Arad la data de 19 iulie 2006, reclamanta SC B. SA Arad a chemat în judecată pe pârâții SC C.O. SRL, C.A.I. și C.C.I., solicitând obligarea în solidar la plata sumei de 159.842 lei, reprezentând preț neachitat pentru executarea construcției stației de carburanți din Arad, înscrisă în C.F. Arad, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 4181 din 13 septembrie 2006, Judecătoria Arad a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad.

Tribunalul Arad, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2303 din 4 octombrie 2007 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C.A.I. și C.C.I., invocată de aceștia și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC C.O. SRL Arad, invocată de aceasta. A admis acțiunea formulată de reclamanta SC B. SA Arad, împotriva pârâtei SC C.O. SRL Arad, și în consecință, a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 159.842 lei, reprezentând rest preț și 6.149,4 lei cheltuieli de judecată. A respins acțiunea formulată de reclamanta SC B. SA Arad împotriva pârâților C.A.I. și C.C.I. Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a încheiat la 1 martie 2005, un contract de antrepriză cu M.T.S.L.

Gmbh persoană fizică în Germania, având ca obiect executarea și predarea la cheie a unui imobil cu respectarea tuturor documentațiilor de execuție și termenelor prevăzute în contract și anexele acestuia, construcția contractată fiind cea a benzinăriei situată în Arad. Potrivit contractului prețul ferm de execuție a fost de 99.564 euro plus T.V.A., părțile convenind asupra modalităților de plată, asupra clauzei penale, menite a sancționa nerespectarea obligațiilor contractuale, precum și asupra termenului de garanție și recepționării lucrării, contractul fiind semnat și de către reprezentantul SC C.O. SRL, în calitate de utilizator din contractul de leasing din 2004. Acesta din urmă a luat cunoștință și a fost de acord cu toate clauzele contractului de antrepriză și anexele acestuia, fără a formula vreo obiecțiune.

Anterior datei încheierii contractului de antrepriză, respectiv la 17 decembrie 2004, SC C.O. SRL Arad a încheiat cu finanțatorul M.T.S.L. Gmbh Germania un contract de leasing pentru suma de 100.850 euro în vederea executării unei construcții în Arad. Prin acest contract societatea germană finanțatoare în calitate de locator a dobândit calitatea de proprietar al imobilului pe toată durata derulării contractului de 20 de ani, urmând ca dreptul de proprietate să fie transmis utilizatorului, respectiv pârâtei SC C.O. SRL după exercitarea dreptului de opțiune, plata ultimei rate și a valorii reziduale și semnarea procesului verbal de predare primire a acestuia. În temeiul contractului de antrepriză încheiat între reclamantă și finanțatorul german, având în vedere și autorizația de funcționare din 31 august 2001 emisă de Primăria Municipiului Arad pe numele pârâtei SC C.O.

SRL Arad, reclamanta a început executarea lucrărilor contractate la stația de distribuție carburanți din Arad, iar finanțatorul a efectuat plata lucrărilor executate până în iunie 2005, după care aceasta a intrat în procedura falimentului fiind în imposibilitatea de a face plata lucrărilor executate de către reclamantă. Expertiza dispusă și efectuată în cauză, care nu a fost contestată de părți, a stabilit că până în iunie 2005, reclamanta a executat lucrări ce au fost acoperite prin situații de lucrări confirmate, conform clauzelor contractului de antrepriză încheiat cu M.T.S.L. Gmbh pentru suma de 88.620 lei, și au fost facturate către acest finanțator lucrări în valoare totală de 96.796,49 euro incluzând T.V.A.

Potrivit aceluiași raport de expertiză lucrările executate de către reclamantă pentru care însă nu există situații de lucrări au fost evaluate la 10.944 euro fără T.V.A. Din lucrările executate finanțatorul M.T.S.L. Gmbh a achitat suma de 54.401 euro cu T.V.A., când reclamanta a constatat că finanțatorul german a încetat plățile pentru lucrările la investiția contractată, a stopat lucrările de execuție, moment în care, reprezentanții pârâtei beneficiară a lucrărilor de construcție, au solicitat reclamantei continuarea lucrărilor în vederea punerii în funcțiune a stației de distribuire de combustibil, achitând reclamantei facturile inserate în cuprinsul acțiunii în valoare totală de 17.566 euro.

La terminarea lucrărilor de execuție a stației reclamantei, în prezența reprezentanților pârâtei SC C.O. SRL Arad, a proiectantului și constructorului, s-a procedat la predarea construcției, întocmindu-se procesul verbal de terminare a lucrărilor din 26 august 2005, cu această ocazie părțile au convenit că lucrările cuprinse în anexă nu au fost executate, reclamanta recunoscând că nu a procedat la finalizarea acestor lucrări nici la data sesizării instanței, întrucât pârâta nu a efectuat plata lucrărilor deja executate. Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, prin decizia nr. 61 din 1 aprilie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC C.O. SRL Arad împotriva sentinței civile nr. 2303 din 4 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad, a anulat ca netimbrată cererea de intervenție formulată de intervenienta SC S.L.I.F.N.

SA București și a obligat pârâta apelantă la plata către reclamanta - intimată SC B. SA Arad a sumei de 2.952 cheltuieli de judecată. Instanța de apel a reținut că pârâta SC C.O. SRL a preluat, în condițiile art. 1131 C. civ., obligația de plată a lucrărilor executate de societatea reclamantă la imobilul stație de distribuție carburanți în temeiul contractului de antrepriză încheiat cu societatea germană M.T.S.L. Gmbh, imobil care a făcut obiectul convenției de leasing din 17 decembrie 2004 și al cărui utilizator era pârâta - apelantă.

Din facturile din 16 august 2005 și 7 decembrie 2005, ordinele de plată din 15 august 2005 și16 septembrie 2005 și duplicatul extrasului de cont al SC B. SA Arad din 3 octombrie 2005 rezultă că societatea pârâtă a achitat, din proprie inițiativă, suma totală de 62.000 lei cu titlu de „contravaloare situație lucrări construcție la stația distribuție carburanți”, în cuprinsul documentelor de plată fiind trecută valoarea cursului de schimb leu/euro, întrucât în contractul de antrepriză prețul a fost stabilit în această valută. Din probele cauzei rezultă că SC C.O. SRL s-a angajat față de SC B. SA să achite contravaloarea lucrărilor de construcție a stației de distribuție carburanți ce a făcut obiectul contractului de antrepriză încheiat între societatea intimată și finanțatorul M.T.S.L.

Gmbh Germania, prin aceasta realizându-se o novație subiectivă prin schimbare de debitor, pentru care nu se cere concursul debitorului inițial. După încetarea plăților de către finanțator constructorul a continuat să execute lucrări în temeiul contractului de antrepriză, deși nu toate lucrările realizate au fost achitate, știut fiind că în materie comercială nu se poate vorbi de intenție de liberalitate, profitul fiind de esența comerțului. În ceea ce privește cererea de intervenție formulată de SC S.L.I.F.N. SA București, întrucât aceasta nu s-a conformat dispozițiilor art. 10 și art. 11 raportat la art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată, și art. 3 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, modificată, în sensul că, deși i s-a pus în vedere de către instanță la termenul din 12 februarie 2008, nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.283,51 lei și 5 lei timbru judiciar, Curtea, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 a dispus anularea cererii ca netimbrată. Prin cererea de recurs formulată, pârâta SC C.O. SRL Arad a susținut că decizia recurată este netemeinică și nelegală, precizând că ambele instanțe în motivarea hotărârilor sunt lipsite de logică juridică, că au fost încălcate dispozițiile procedurale privind sarcina probei transmisă către pârâtă spre dovedirea inexistenței novației și că nu a fost încheiat un nou contract cu privire la finalizarea lucrărilor, lipsind astfel consimțământul acesteia – animus novandi - potrivit art. 1130 C. civ.

Temeiul de drept invocat de recurentă îl constituie art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. Prin întâmpinarea formulată, intimata SC B. SA Arad a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Intimații C.A.I., C.C.I. și SC S.L.I.F.N. SA București nu au formulat întâmpinare în conformitate cu prevederile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și nu s-au depus înscrisuri potrivit art. 305 C. proc. civ. Recursul nu este fondat. Înalta Curte analizând decizia recurată în raport de motivele invocate de recurentă, de actele dosarului și de dispozițiile legale incidente constată că acestea nu sunt de natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii, în cauză nefiind întrunită niciuna din situațiile prevăzute de dispozițiile invocate.

Prima critică a recurentei, potrivit căreia hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, nu poate fi primită, întrucât motivarea hotărârii este clară, precisă, în concordanță cu probele administrate în cauză, răspunzând în fapt și în drept pretențiilor formulate, fiind dată cu respectarea dispozițiilor art. 261 C. proc. civ., conducând în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv. Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, potrivit căruia instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, din conținutul deciziei recurate nu rezultă că instanța s-a substituit părților contractante, modificând sau înlocuind clauzele contractuale, ori a reținut un cu totul alt act juridic sau conținut.

În speță, pentru a beneficia de construcție, ceea ce s-a și întâmplat, pârâta a înțeles să plătească ea însăși restul rămas neachitat din prețul forfetar, fapt acceptat de SC B. SA Arad. Astfel, se observă că, în privința obligației de achitare a prețului, a intervenit o novație prin schimbare de debitor, născându-se astfel un nou raport obligațional care obligă pârâta pentru întreaga sumă rămasă neachitată, respectiv suma din factura din 10 aprilie 2006 în cuantum de 159.842 lei. Novațiunea, prin substituirea unui nou debitor, poate să opereze fără concursul primului debitor. Novația prin schimbare de debitor ca mijloc de transformare a obligațiilor, prevăzut expres de lege, nu necesită consimțământul vechiului debitor, iar convenția, în materie comercială, nu este necesar a îmbrăca forma scrisă, putând fi dovedită și cu martori conform art. 46 C. com.

De asemenea, concluziile raportului de expertiză nu au fost contestate de pârâta SC C.O. SRL, aspect concludent privind achiesarea acesteia la respectivele concluzii. În ceea ce privește critica finală, Înalta Curte constată că hotărârea nu este lipsită de temei legal și nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Ambele instanțe au apreciat corect ca fiind incidente în cauză dispozițiile art. 1131 C. civ., la care am făcut deja referiri. Recurenta nu a făcut distincție între caracterul imperativ sau dispozitiv referitor la alte norme de drept material ce au fost nesocotite. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de pârâta SC C.O.

SRL Arad împotriva deciziei nr. 61 din 1 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC C.O. SRL Arad împotriva deciziei nr. 61 din 1 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 20 martie 2009.