ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 956/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Arad la

data de 19 iulie 2006, reclamanta SC B. SA Arad a chemat în judecată pe pârâții

SC C.O. SRL, C.A.I. și C.C.I., solicitând obligarea în solidar la plata sumei

de 159.842 lei, reprezentând preț neachitat pentru executarea construcției

stației de carburanți din Arad, înscrisă în C.F. Arad, cu cheltuieli de

judecată.

Prin sentința civilă nr. 4181

din 13 septembrie 2006, Judecătoria Arad a admis excepția de necompetență

materială invocată din oficiu și potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.,

s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad.

Tribunalul Arad, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2303

din 4 octombrie 2007 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâților C.A.I. și C.C.I., invocată de aceștia și a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtei SC C.O. SRL Arad, invocată de aceasta.

A admis acțiunea formulată

de reclamanta SC B. SA Arad, împotriva pârâtei SC C.O. SRL Arad, și în

consecință, a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 159.842 lei,

reprezentând rest preț și 6.149,4 lei cheltuieli de judecată. A respins

acțiunea formulată de reclamanta SC B. SA Arad împotriva pârâților C.A.I. și C.C.I.

Pentru a dispune astfel,

instanța de fond a reținut că reclamanta a încheiat la 1 martie 2005, un

contract de antrepriză cu M.T.S.L. Gmbh persoană fizică în Germania, având ca

obiect executarea și predarea la cheie a unui imobil cu respectarea tuturor

documentațiilor de execuție și termenelor prevăzute în contract și anexele

acestuia, construcția contractată fiind cea a benzinăriei situată în Arad.

Potrivit contractului prețul

ferm de execuție a fost de 99.564 euro plus T.V.A., părțile convenind asupra

modalităților de plată, asupra clauzei penale, menite a sancționa nerespectarea

obligațiilor contractuale, precum și asupra termenului de garanție și

recepționării lucrării, contractul fiind semnat și de către reprezentantul SC

C.O. SRL, în calitate de utilizator din contractul de leasing din 2004. Acesta

din urmă a luat cunoștință și a fost de acord cu toate clauzele contractului de

antrepriză și anexele acestuia, fără a formula vreo obiecțiune.

Anterior datei încheierii

contractului de antrepriză, respectiv la 17 decembrie 2004, SC C.O. SRL Arad a

încheiat cu finanțatorul M.T.S.L. Gmbh Germania un contract de leasing pentru

suma de 100.850 euro în vederea executării unei construcții în Arad.

Prin acest contract

societatea germană finanțatoare în calitate de locator a dobândit calitatea de

proprietar al imobilului pe toată durata derulării contractului de 20 de ani,

urmând ca dreptul de proprietate să fie transmis utilizatorului, respectiv

pârâtei SC C.O. SRL după exercitarea dreptului de opțiune, plata ultimei rate

și a valorii reziduale și semnarea procesului verbal de predare primire a

acestuia.

În temeiul contractului de

antrepriză încheiat între reclamantă și finanțatorul german, având în vedere și

autorizația de funcționare din 31 august 2001 emisă de Primăria Municipiului

Arad pe numele pârâtei SC C.O. SRL Arad, reclamanta a început executarea

lucrărilor contractate la stația de distribuție carburanți din Arad, iar

finanțatorul a efectuat plata lucrărilor executate până în iunie 2005, după

care aceasta a intrat în procedura falimentului fiind în imposibilitatea de a

face plata lucrărilor executate de către reclamantă.

Expertiza dispusă și

efectuată în cauză, care nu a fost contestată de părți, a stabilit că până în

iunie 2005, reclamanta a executat lucrări ce au fost acoperite prin situații de

lucrări confirmate, conform clauzelor contractului de antrepriză încheiat cu M.T.S.L.

Gmbh pentru suma de 88.620 lei, și au fost facturate către acest finanțator

lucrări în valoare totală de 96.796,49 euro incluzând T.V.A.

Potrivit aceluiași raport de

expertiză lucrările executate de către reclamantă pentru care însă nu există

situații de lucrări au fost evaluate la 10.944 euro fără T.V.A. Din lucrările

executate finanțatorul M.T.S.L. Gmbh a achitat suma de 54.401 euro cu T.V.A.,

când reclamanta a constatat că finanțatorul german a încetat plățile pentru

lucrările la investiția contractată, a stopat lucrările de execuție, moment în

care, reprezentanții pârâtei beneficiară a lucrărilor de construcție, au

solicitat reclamantei continuarea lucrărilor în vederea punerii în funcțiune a

stației de distribuire de combustibil, achitând reclamantei facturile inserate

în cuprinsul acțiunii în valoare totală de 17.566 euro.

La terminarea lucrărilor de

execuție a stației reclamantei, în prezența reprezentanților pârâtei SC C.O.

SRL Arad, a proiectantului și constructorului, s-a procedat la predarea

construcției, întocmindu-se procesul verbal de terminare a lucrărilor din 26

august 2005, cu această ocazie părțile au convenit că lucrările cuprinse în

anexă nu au fost executate, reclamanta recunoscând că nu a procedat la

finalizarea acestor lucrări nici la data sesizării instanței, întrucât pârâta

nu a efectuat plata lucrărilor deja executate.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială, prin decizia nr. 61 din 1 aprilie 2008 a respins ca nefondat apelul

declarat de pârâta SC C.O. SRL Arad împotriva sentinței civile nr. 2303 din 4

octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad, a anulat ca netimbrată cererea de

intervenție formulată de intervenienta SC S.L.I.F.N. SA București și a obligat

pârâta apelantă la plata către reclamanta - intimată SC B. SA Arad a sumei de

2.952 cheltuieli de judecată.

Instanța de apel a reținut

că pârâta SC C.O. SRL a preluat, în condițiile art. 1131 C. civ., obligația de

plată a lucrărilor executate de societatea reclamantă la imobilul stație de

distribuție carburanți în temeiul contractului de antrepriză încheiat cu

societatea germană M.T.S.L. Gmbh, imobil care a făcut obiectul convenției de

leasing din 17 decembrie 2004 și al cărui utilizator era pârâta - apelantă.

Din facturile din 16 august

2005 și 7 decembrie 2005, ordinele de plată din 15 august 2005 și16

septembrie 2005 și duplicatul extrasului de cont al SC B. SA Arad din 3

octombrie 2005 rezultă că societatea pârâtă a achitat, din proprie inițiativă,

suma totală de 62.000 lei cu titlu de „contravaloare situație lucrări

construcție la stația distribuție carburanți”, în cuprinsul documentelor de

plată fiind trecută valoarea cursului de schimb leu/euro, întrucât în

contractul de antrepriză prețul a fost stabilit în această valută.

Din probele cauzei rezultă

că SC C.O. SRL s-a angajat față de SC B. SA să achite contravaloarea lucrărilor

de construcție a stației de distribuție carburanți ce a făcut obiectul

contractului de antrepriză încheiat între societatea intimată și finanțatorul M.T.S.L.

Gmbh Germania, prin aceasta realizându-se o novație subiectivă prin schimbare

de debitor, pentru care nu se cere concursul debitorului inițial. După

încetarea plăților de către finanțator constructorul a continuat să execute

lucrări în temeiul contractului de antrepriză, deși nu toate lucrările

realizate au fost achitate, știut fiind că în materie comercială nu se poate

vorbi de intenție de liberalitate, profitul fiind de esența comerțului.

În ceea ce privește cererea

de intervenție formulată de SC S.L.I.F.N. SA București, întrucât aceasta nu s-a

conformat dispozițiilor art. 10 și art. 11 raportat la art. 2 alin. (1) lit. f)

din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată, și art. 3

alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, modificată, în sensul

că, deși i s-a pus în vedere de către instanță la termenul din 12 februarie

2008, nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de

2.283,51 lei și 5 lei timbru judiciar, Curtea, în temeiul prevederilor art. 20 alin.

(1) – (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 a dispus anularea

cererii ca netimbrată.

Prin cererea de recurs

formulată, pârâta SC C.O. SRL Arad a susținut că decizia recurată este

netemeinică și nelegală, precizând că ambele instanțe în motivarea hotărârilor

sunt lipsite de logică juridică, că au fost încălcate dispozițiile procedurale

privind sarcina probei transmisă către pârâtă spre dovedirea inexistenței

novației și că nu a fost încheiat un nou contract cu privire la finalizarea

lucrărilor, lipsind astfel consimțământul acesteia – animus novandi - potrivit art.

1130 C. civ.

Temeiul de drept invocat de

recurentă îl constituie art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea formulată,

intimata SC B. SA Arad a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimații C.A.I., C.C.I. și SC S.L.I.F.N. SA București nu au formulat

întâmpinare în conformitate cu prevederile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și

nu s-au depus înscrisuri potrivit art. 305 C. proc. civ.

Recursul nu este fondat.

Înalta Curte analizând

decizia recurată în raport de motivele invocate de recurentă, de actele

dosarului și de dispozițiile legale incidente constată că acestea nu sunt de

natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii, în cauză nefiind

întrunită niciuna din situațiile prevăzute de dispozițiile invocate.

Prima critică a recurentei,

potrivit căreia hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde

motive contradictorii ori străine de natura pricinii, nu poate fi primită,

întrucât motivarea hotărârii este clară, precisă, în concordanță cu probele

administrate în cauză, răspunzând în fapt și în drept pretențiilor formulate,

fiind dată cu respectarea dispozițiilor art. 261 C. proc. civ., conducând în

mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.

Referitor la cel de-al

doilea motiv de recurs, potrivit căruia instanța interpretând greșit actul

juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit

neîndoielnic al acestuia, din conținutul deciziei recurate nu rezultă că

instanța s-a substituit părților contractante, modificând sau înlocuind

clauzele contractuale, ori a reținut un cu totul alt act juridic sau conținut.

În speță, pentru a beneficia

de construcție, ceea ce s-a și întâmplat, pârâta a înțeles să plătească ea

însăși restul rămas neachitat din prețul forfetar, fapt acceptat de SC B. SA

Arad.

Astfel, se observă că, în

privința obligației de achitare a prețului, a intervenit o novație prin

schimbare de debitor, născându-se astfel un nou raport obligațional care obligă

pârâta pentru întreaga sumă rămasă neachitată, respectiv suma din factura din 10

aprilie 2006 în cuantum de 159.842 lei.

Novațiunea, prin

substituirea unui nou debitor, poate să opereze fără concursul primului

debitor.

Novația prin schimbare de

debitor ca mijloc de transformare a obligațiilor, prevăzut expres de lege, nu

necesită consimțământul vechiului debitor, iar convenția, în materie

comercială, nu este necesar a îmbrăca forma scrisă, putând fi dovedită și cu

martori conform art. 46 C. com.

De asemenea, concluziile

raportului de expertiză nu au fost contestate de pârâta SC C.O. SRL, aspect

concludent privind achiesarea acesteia la respectivele concluzii.

În ceea ce privește critica

finală, Înalta Curte constată că hotărârea nu este lipsită de temei legal și nu

a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Ambele instanțe au apreciat

corect ca fiind incidente în cauză dispozițiile art. 1131 C. civ., la care am

făcut deja referiri.

Recurenta nu a făcut

distincție între caracterul imperativ sau dispozitiv referitor la alte norme de

drept material ce au fost nesocotite.

Pentru aceste considerente,

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează

a respinge recursul declarat de pârâta SC C.O. SRL Arad împotriva deciziei nr. 61

din 1 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială,

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SC C.O. SRL Arad împotriva deciziei nr. 61 din 1 aprilie 2008

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința

publică, astăzi 20 martie 2009.