ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2370/2010

Deliberând asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 1311 din 15 decembrie 2006 Tribunalul Buzău, secția civilă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta M.S.M. în contradictoriu cu SA I. și P.R.I. și în consecință a anulat decizia nr. 14 din 22 iunie 2006, obligând pârâta să dispună restituirea în natură, către reclamantă, a bunurilor imobile înscrise în C 227 Gheraseni – Buzău, conform dispozitivului. Prin încheierea din 14 octombrie 2009, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a dispus suspendarea judecății apelului formulat, împotriva sentinței dată de prima instanță, de către SA I. Gherășeni, în baza dispozițiilor art. 244 pct. 1 C. proc.

civ. Pentru a dispune astfel, instanța de control judiciar a reținut că dezlegarea pricinii depinde de modalitatea în care se va soluționa – irevocabil – dosarul având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase, încheiat de defuncta M.S.M. și intimata N.V., dosar aflat în recurs, pe rolul Tribunalului Prahova. Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs în termen legal, N.V., intimată în dosarul nr. 273,3/42/2007 al Curții de Apel Pitești, fără a arăta temeiul pe care-și fundamentează calea extraordinară de atac și fără a formula critici care eventual, ar putea fi încadrate într-unul din temeiurile prevăzute de lege. Recursul este nul, în considerarea următoarelor argumente.

Cauza recursului constă în nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Așadar, simpla nemulțumire a părții de hotărârea pronunțată nu este suficientă, după cum nu este suficientă nici afirmația generală că hotărârea atacată este nelegală sau netemeinică, recurentul fiind obligat să își sprijine recursul pe cel puțin unul din motivele prevăzute limitativ de lege. Potrivit art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de recurs sunt arătate limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (1), care se referă la motivele de ordine publică. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la soluția pronunțată și la motivul de recurs invocat. În prezenta cauză, recurenta nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 302 1 lit. c) C. proc. civ. Or, instanța investită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient, numai în măsura în care astfel de motive sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită, ceea ce nu s-a realizat în cauză.

Așa fiind recursul urmează a se constata, ca fiind nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta N.V. împotriva încheierii din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2010.