ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.07.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2650/2010

HOTĂRÂRE
02.07.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2650/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului penal de

față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 187/F din 18 iunie

2010 Curtea de Apel București a admis sesizarea Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel București, a dispus punerea în executare a

mandatului european de arestare emis la 14 iunie 2010 de judecătorul

pentru investigații preliminare de pe lângă Tribunalul Ordinar din

Milano privind pe cetățeanul român I.I.O. și predarea acestuia

luând act că persoana solicitată a consimțit la predare.

S-a dispus arestarea persoanei

solicitate I.I.O. (fiul lui F. și N.) pe o perioadă de 29 de zile de

la 19 iunie 2010.

S-a mai dispus predarea persoanei

solicitate către autoritățile judiciare italiene cu

condiția respectării regulei specialității și cu

condiția ca în cazul unei hotărâri de condamnare la o pedeapsa privativă

de libertate, persoana predată să fie transferată în România

pentru executarea pedepsei.

Împotriva sentinței a declarat

recurs persoana solicitată I.I.O., care nu și-a motivat recursul.

Recursul persoanei solicitate este

inadmisibil.

Potrivit art. 93 din Legea nr. 302/2004,

în cazul în care persoana solicitată consimte la predare, hotărârea

instanței prin care se ia act de consimțământul acesteia are

aceleași efecte juridice ca hotărârea de predare prevăzută

la art. 94.

Hotărârea prevăzută

la alin. (1) este definitivă.

Așa fiind, hotărârea

atacată nu face parte din cele prevăzute de art. 385

1

din C.

proc. pen. susceptibile de a fi atacate cu recurs.

Prin urmare, Curtea va respinge ca

inadmisibil recursul persoanei solicitate, cheltuielile judiciare rămânând

în sarcina statului.

Respinge ca

inadmisibil recursul declarat de persoana solicitată I.I.O. împotriva

sentinței penale nr. 187/ F din 18 iunie 2010 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică azi 2 iulie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-07-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2721/2010
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sesizarea înregistrată la data de 18 iunie 2010 pe rolul Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr.
ÎCCJ 2009-05-22
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83929)
rii de infracțiuni prevăzute în art. 416 alin. (2), art. 416 alin. (5) și art. 81 C. pen. italian, art. 3 nr. 8 și 4 din Legea nr. 75/58, art. 600 bis C. pen. italian. Curtea de Apel București, Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori
ÎCCJ 2012-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3113/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 375 din 27 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția l penală, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004
ÎCCJ 2010-09-08
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3075/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea de ședință din 27 august 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr.
ÎCCJ 2010-06-30
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2610/2010
a mai reținut că, împotriva cetățeanului român G.V. s-a emis un mandat european de arestare de către autoritățile judiciare italiene, acesta fiind urmărit penal pentru comiterea a două infracțiuni, astfel că sunt întrunite condițiile prevăz
Sursă