ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10187/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții H.L., H.M.P.T. au chemat în judecată pe pârâții P.M. Cluj Napoca, C.L.M. Cluj Napoca, solicitând anularea dispoziției nr. 4488 din 9 iulie 2008 și obligarea pârâților să emită o dispoziție motivată prin care să restituie în natură imobilul situat în Cluj – Napoca, înscris inițial în C.F. 2766 Cluj, transcris în C.F. 124963 și C.F. 12464 Cluj Napoca, compus din casă și trei etaje partajată în 11 etaje și să se constate calitatea lor de moștenitor după proprietarii tabulari H.M. și A.H., precum și de proprietar tabular în nume propriu a petiționarului H.L.

și a petiționarului M.P.T. după H.O. În motivarea cererii se arată că pârâtele, prin dispoziția a cărei anulare se solicită au respins notificările privind restituirea imobilelor casă și teren situate în Cluj Napoca. Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr. 39/2009, a admis în parte plângerea, a anulat dispoziția n. 4488 din 9 iulie 2008 emisă de P.M. Cluj Napoca. Au fost obligați intimații să emită o nouă dispoziție prin care să restituie în natură petiționarilor cota de 7/20 parte fiecăruia din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 1 situat în Cluj Napoca, precizat cu nr. top. 776/1/I, atelier, laborator, dependințe și antreu în suprafață utilă de 36,02 m.p., cu cota pârâților indiviză de 5,56 % și dreptul de folosință specială asupra aceleiași cote din terenul de 16 m.p.

aferent acestui apartament, cota de 7/20 parte fiecăruia din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 3 din Cluj Napoca, prevăzut cu nr. top. 776/1/III cu destinație de magazin și dependințe, în suprafață utilă de 31,06 m.p. cu cota părților indivize de 4,87 % și aceeași cotă din dreptul de folosință specială asupra terenului aceleiași cote din terenul de 14 m. aferent apartamentului, cota de 7/20 parte fiecărui din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 6 situat în Cluj Napoca, prevăzut cu nr. top. 776/I/VI compus din cămară, bucătărie, baie debara, casa scării, în suprafața utilă de 68,93 m.p. cu cota pârâților de 10,73 % și aceeași cotă din dreptul de folosință specială asupra terenului de 31 m.p.

aferenți apartamentului și să facă propunere de acordare a despăgubirilor în condițiile legii speciale – Titlu VII din Legea nr. 247/2005 corespunzătoare cotei de 7/20 parte fiecăruia din apartamentele nr. 2, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11 din clădirea situată în Cluj Napoca, și terenul identificat în parcelele cu nr. top. 776/1 în suprafață de 291 m.p. și nr. top. 776/2 în suprafață de 69 m.p., mai puțin suprafața pentru care s-a recunoscut dreptul de folosință specială. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că reclamanții au solicitat pe dreptul comun restituirea imobilului sus arătat și constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare – cumpărare irelevante pentru o parte din imobil. În acel proces acțiunea reclamanților a fost respinsă pe motiv că actele de stare civilă depuse au fost insuficiente pentru a prelua calitatea petiționarilor de succesori ai proprietarilor tabulari.

Soluția dată în acel litigiu are obiect diferit raportat la litigiul de față și nu este prezentă autoritatea de lucru judecat. În procedura de față reclamanții au dovedit că sunt persoane îndreptățite la restituire cu privire la anumite cote din imobilul preluat, respectiv petiționarul H.L. pentru cota de 7/20 parte în care este inclusă cota de 1/10 preluată de stat direct de la petiționari și ½ din cota de 5/10 parte preluată de la tatăl său, H.M., iar petiționarul H.M.P.T., de asemenea, a cotei de 7/20 parte, în care este inclusă cota de 1/10 parte preluată de la tatăl său H.M.O. și ½ din cota de 5/10 parte preluată de la bunicul său H.M. Calitatea petiționarului H.L. de persoană îndreptățită la restituire pentru cota înscrisă sub B 7 este indiscutabilă, dat fiind cuprinsul cărții funciare și a actului de preluare în nume propriu.

De asemenea, H.O. este fostul proprietar al cotei de 1/10 din imobil și este fiul proprietarului tabular de sub B 8. Cei doi reclamanți sunt persoane îndreptățite la restituirea în cote egale a cotei de 5/10 parte ce a aparținut, tatălui, respectiv bunicului lor H.M., fiind singurii moștenitori ai acestuia care au solicitat restituirea cotei preluate acestuia. În schimb s-a reținut că reclamanții nu sunt îndreptățiți la restituirea cotelor de proprietate ce au aparținut proprietarilor H.A.D., H.B.B. și H.F., în notificări nefăcându-se solicitarea de restituirea în considerarea calității de moștenitori după acești proprietari.

Măsurile reparatorii la care sunt îndreptățiți petiționarii sunt restituirea în natură pentru apartamentele 1, 3 și 6 rămase în patrimoniul unității administrativ – teritoriale și dreptul de folosință specială pentru terenul aferent acestor apartamente, iar pentru apartamentele 2, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11 și terenul identificat în parcelele cu nr. top. 776/1 în suprafață de 291 m.p. și nr. top. 776/2, în suprafață de 69 m.p., mai puțin pentru suprafața pentru care s-a recunoscut dreptul de folosință specială, despăgubiri în condițiile legii speciale cuprinse în Titlu VII din Legea nr. 247/2005. Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal reclamanții H.L.

și H.M.P.T., solicitând schimbarea în parte a sentinței apelate privind anularea dispoziției primarului nr. 4488 din 9 iulie 2008, în sensul de a se restitui în întregime în natură apartamentele 1, 3, 6 din imobilul în litigiu și să facă propunere de acordare a despăgubirilor în condițiile legii speciale Titlu VII din Legea nr. 247/2005 pentru celelalte apartamente aparținând imobilului. Au mai susținut reclamanții că potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite, care au depus în termen cererea de restituire și, prin urmare li se cuvin măsuri reparatorii în natură sau echivalent pentru tot imobilul.

Pârâții prin motivele de apel au solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii în întregime a acțiunii, întrucât s-au aplicat greșit dispozițiile Legii nr. 10/2001. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 123/A/2009, a respins, ca nefondate, recursurile. În considerentele deciziei s-a reținut că imobilul în litigiu a aparținut părinților reclamantului H.L. și bunicilor reclamantului H.M.P. La data preluării imobilului de stat, asupra cotei de ½ parte era îndrituit H.M. și pe cota de 1/10 parte intabulat H.L. iar asupra cotei de 1/10 parte era intabulat H.O., tatăl reclamantului H.M.P.T. Reclamanții sunt singurii care au solicitat măsuri reparatorii pentru cota de proprietate ce îi revenea antecesorului comun H.M.

Cotele de proprietate de 1/10 parte fiecare a proprietarilor tabulari H.B.B., H.A.D. și H.F. nu au putut fi atribuite reclamanților, deoarece prin notificările depuse nu au solicitat și aceste cote. S-a mai reținut, de asemenea că, identificarea apartamentelor restituite în natură de către tribunal s-a făcut cu raportare la situația de carte funciară existentă în acest moment și nu la situația de carte funciară de la data preluării imobilului. Referitor la apelul pârâților s-a reținut că, reclamanții au făcut dovada calității de persoane îndreptățite la restituire, cu actele de stare civilă aflate la dosar, ignorându-se erorile materiale strecurate în aceste acte cu ocazia traducerilor efectuate dintr-o limbă străină în limba română.

Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanții H.L. și H.M.P.T., invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. Recurenții critică hotărârea sub următoarele aspecte. - Calitatea de moștenitori a recurenților este recunoscută dar în mod eronat și nelegal nu s-au restituit în întregime apartamentele nevândute. - Despăgubirile pentru apartamentele vândute și terenul aferent nu au fost acordate în întregime. - Decizia nu cuprinde date despre C.F. în dispozitivul hotărârii. Examinând criticile formulate prin intermediul cererii de recurs, Înalta Curte a constatat următoarele: Recurenții prin motivele de recurs indică formal incidența în cauza supusă anulării a dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 8 C. proc.

civ., întrucât nu indică nicio critică care va atrage aplicabilitatea motivelor de nelegalitate prevăzute de textele de lege indicate. Drept urmare, este cert că, în speță, pentru acest fapt nu pot fi analizate dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ. Privitor la incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susțin recurenta că nu s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, modificate, respectiv a dispozițiilor art. 4 alin. (4) din această lege. În concret se susține că s-a recunoscut calitatea de persoane îndreptățite la restituire în natură și acordarea de măsuri reparatorii, dar nu s-au restituit în întregime apartamentele neînstrăinate. Motivul de recurs este nefondat pentru motivele ce succed: Imobilul în litigiu a aparținut părinților reclamantului H.L.

și bunicilor reclamantului H.M.P.T. La data preluării imobilului de către stat asupra cotei de ½ parte era intabulat H.M. și pe cota de 1/10 parte era intabulat reclamantul H.L. și asupra cotei de 1/10 parte era intabulat H.O., tatăl reclamantului H.M.P.T. Reclamanții sunt singurii care au solicitat măsuri reparatorii pentru cota de proprietate ce îi revenea antecesorului comun H.M. Deci, în mod corect s-au aplicat dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în sensul că, cota de ½ din imobil ce a aparținut lui H.M. a fost restituită în natură și în echivalent, reclamanților care au formulat notificare, deși autorul reclamanților mai avea trei copii care nu au formulat notificare, cotele acestora conform textului de lege sus menționat, fiind atribuite reclamanților.

Cotele de proprietate de 1/10 a proprietarilor tabulari H.B.B., H.A.D. și H.F. nu s-au atribuit reclamanților deoarece așa cum bine s-a reținut, nu au fost solicitate prin notificările formulate. Referitor la critica ce vizează restituirea apartamentelor nr. 1, 3, 6, în mod corect s-a procedat la identificarea apartamentelor restituite în natură prin raportarea la situația de carte funciară existentă în acest moment și nu la situația de carte funciară de la data preluării imobilului, având în vedere că urmează și ultima fază a procesului civil și anume executarea hotărârilor. Așa fiind, având în vedere cele sus reținute, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții H.M.P.T. și H.L. împotriva deciziei nr. 123/ A din 15 aprilie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2009.