ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1580/2010

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Comercial Argeș sub nr. 293/1259/2008, creditoarea SC G.G. R.A.D.

SRL Brașov - prin lichidator judiciar a solicitat deschiderea procedurii

insolvenței împotriva debitoarei SC U.T.C. SRL, pentru o creanță certă, lichidă

și exigibilă în cuantum de 926.595 lei.

Prin încheierea de ședință din data de 21

septembrie 2009 la această cauză au fost conexate dosarele nr. 1220/1259/2009

și nr. 498/1259/2009, privind cererile formulate de creditoarele SC B. România

SA și SC S.G.G. România SRL.

Prin sentința nr. 1118/F din 9 noiembrie

2009, Tribunalul Comercial Argeș a admis excepția necompetenței teritoriale în

soluționarea cauzei și a declinat competența de soluționare în favoarea

Tribunalului București, motivat de faptul că debitoarea și-a mutat sediul în

București, sector 5.

Prin sentința nr. 1472 din 17 februarie

2010, Tribunalul București, secția a VII-a comercială, a admis excepția

necompetenței teritoriale și și-a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Tribunalului Comercial Argeș.

De asemenea, a constatat intervenit

conflictul negativ de competență și a înaintat cauza către Înalta Curte de

Casație și Justiție, dispunând suspendarea judecății cauzei conform art. 21 C.

proc. civ.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a

reținut că potrivit dispozițiilor art. 6 și art. 16 din Legea nr. 85/2006, în

materia reorganizării judiciare și a falimentului, competența aparține

tribunalului în circumscripția căruia se fașă sediul principal al debitorului,

iar momentul la care se apreciază asupra acestui aspect este acela al

introducerii cererii.

S-a avut în vedere că, la data formulării

cererii – 2 aprilie 2008 – sediul debitoarei figura în Pitești, județul Argeș,

iar radierea și schimbarea sediului s-a efectuat la ORC de pe lângă Tribunalul

Argeș la data de 6 august 2009.

Analizând cele două hotărâri, Înalta

Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea

nr. 85/2006 – toate procedurile prevăzute în cuprinsul legii, cu excepția

recursului prevăzut la art. 8, sunt de competența tribunalului în a cărui rază

teritorială își are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul

comerțului, iar conform dispozițiilor art. 16 C. proc. civ., în materia

reorganizării judiciare și a falimentului, competența aparține exclusiv

tribunalului în circumscripția căruia se află sediul principal al debitorului.

Din interpretarea coroborată a

prevederilor legale enunțate anterior rezultă că în stabilirea instanței

competente teritorial să soluționeze cererile în materie de insolvență prezintă

relevanță sediul pe care debitorul îl avea înscris la registrul comerțului, la

data sesizării instanței cu cererea de deschidere a procedurii, iar nu faptul

că sediul debitoarei a fost schimbat ulterior.

Schimbarea ulterioară a sediului

debitoarei, în cursul soluționării cererii de deschidere a procedurii

insolvenței nu poate determina schimbarea competenței instanței deja sesizată

cu o astfel de cerere.

Cum, în cauză, la data sesizării

instanței – aceea de 2 aprilie 2008 – sediul debitoarei (așa cum acesta figura

înscris la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Comercial Argeș) era în

Pitești, județul Argeș, Înalta Curte va da eficiență prevederilor art. 16 C.

proc. civ. și art. 6 din Legea nr. 85/2006 și va stabili competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Comercial Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind

pe creditorii SC G.G. R.A.D. SRL Brașov, prin lichidator judiciar C.G., SC B. ROMÂNIA

SA București, SC S.G.G. ROMÂNIA SRL București și S.C. R.P. SRL Tunari, în

contradictoriu cu debitoarea SC R.P.P. SRL București (fostă SC U.T.C. SRL

Pitești) în favoarea Tribunalului Comercial Argeș.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi

5 mai 2010.