ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2307/2010

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 445 din 5 februarie 2010 a anulat ca netimbrat recursul declarat de pârâta N.L. împotriva deciziei civile nr. 18 din 10 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, și a respins ca inadmisibil recursul pârâtei SC F.N. SRL Baia Mare, declarat împotriva aceleiași decizii. Împotriva menționatei decizii N.L. a formulat contestație în anulare, invocând dispozițiile art. 318 C. proc. civ. În criticile formulate, contestatoarea susține în esență că prin anularea recursului său ca netimbrat, instanța a comis o greșeală materială care a condus la o soluție greșită avându-se în vedere că la data soluționării recursului, la dosar se afla dovada achitării taxei judiciare de timbru de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.

Contestația în anulare este fondată. Potrivit art. 318 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul s-au admițându-l în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare. Prin urmare sunt greșeli materiale în sensul art. 318 C. proc. civ., greșeli de fapt, involuntare și nu greșeli de judecată cum ar fi cele de apreciere a probelor, ori de interpretarea dispozițiilor legale, pentru a nu crea părților posibilitatea rejudecării căii de atac, transformând contestația în anulare într-o cale ordinară de atac, evitându-se situația de a formula recurs la recurs.

Cum în speță se constată că la fila 32 și 33 în dosarul de recurs se află chitanța în original cu care s-a achitat suma de 19,5 lei taxa judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, contestația în anulare a pârâtei urmează a fi admisă, anulată în parte decizia din recurs privind recursul declarat de pârâta N.L. și rejudecarea acestuia, fixându-se termen la data de 21 octombrie 2010, cu citarea părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite contestația în anulare formulată de contestatoarea N.L. împotriva deciziei nr. 445 din 5 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, pe care o anulează în parte privind recursul declarat de pârâta N.L. și dispune rejudecarea acestuia fixând termen la 21 octombrie 2010, cu citarea părților. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 17 iunie 2010.